Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Va ieşi NATO câştigătoare în Afganistan ?

Alianţa Nord Atlantică este într-o situaţie extrem de dificilă în Afganistan, unde nu există semne că ar putea câştiga războiul. Iată concluzia multor experţi în căutare de soluţii pentru această ţară, într-un context regional complicat. Comentatorii se întreabă acum pe faţă dacă mai există şanse ca occidentalii sau mai precis NATO să câştige acest război.

Alianţa Nord Atlantică este într-o situaţie extrem de dificilă în Afganistan, unde nu există semne că ar putea câştiga războiul. Iată concluzia multor experţi în căutare de soluţii pentru această ţară, într-un context regional complicat.

Comentatorii se întreabă acum pe faţă dacă mai există şanse ca occidentalii sau mai precis NATO să câştige acest război. În acelaşi timp, însă, NATO nu-şi permite nici să-l piardă. Ieşirea din această dilemă este pentru moment imposibil de găsit. Pe teren, talibanii controlează jumătate din teritoriul afgan.

Americanii şi ceilalţi soldaţi străini staţionaţi în această ţară reuşiseră cât de cât să asigure securitatea în capitala Kabul, oraş unde trăiesc între trei şi patru milioane de afgani, reprezentând toate etniile. Iată însă că talibanii sunt capabili de demonstraţii de forţă spectaculoase, dovadă recentele atentate chiar în inima capitalei.

De altfel, ceea ce îi interesează pe talibani este tocmai acest lucru : să lovească în plin centrul oraşului Kabul şi dacă este posibil să lovească obiective simbolice - cum ar fi ONU - ca să beneficieze în acest fel de o mediatizare mondială şi imediată a acţiunilor lor.

Nici una dintre strategiile occidentale nu a fost eficientă până acum în această ţară. Talibanii se pierd practic în masa unei populaţii de 28 de milioane de locuitori, ceea ce le asigură o circulaţie aproape fără probleme. Scopul lor imediat este acum, cu zece zile înainte de al doilea tur de scrutin al Prezidenţialelor, de a teroriza populaţia, pentru a o obliga să nu meargă la vot.

În perspectivă, însă, talibanii afgani ca şi cei pakistanezi, ca şi alte mişcări islamice radicale din regiune vizează crearea unei republici islamice pretutindeni unde trăiesc muslmani şi chiar dincolo de aceste frontiere.

Pentru strategii de la Washington, precum şi pentru cei europeni, este limpede acum că NATO nu va putea câştiga războiul din Afganistan fără ajutorul ţărilor din jur. Dacă ne uităm pe harta regiunii, practic toţi vecinii Afganistanului au interes ca talibanii afgani să nu-şi poată atinge scopurile. Pakistanul este confruntat cu propria sa insurecţie talibană, deci este interesat ca aceste mişcări de pe propriul teritoriu şi din Afganistan să nu facă joncţiune.

Câteva foste republici sovietice, Tadjikistan, Turkmenistan şi Uzbekistan riscă să fie inflamate de febra islamistă, deci Rusia are interes să-i ajute pe occidentali pentru a nu se trezi cu o situaţie insurecţională la graniţa ei.

În sfârşit, Iranul, chiar dacă este o republică islamică, să nu uităm că este locuită în marea ei majoritate de şiiţi, deci are motive să se teamă de separatismul sunit din regiunea Baluchistan.

Ceva mai departe, India şi China au şi ele interesul de a nu se trezi cu insurecţii islamiste pe teritoriul lor, deci ar fi raţional să-i sprijine pe occidentali în Afganistan.

Nu în ultimul rând, Irakul are motive să se teamă de o "afganizare" a propriilor sale probleme, destul de complicate şi ele.

Glasul raţiunii spune deci că toate aceste ţări - oricât de diferite ar fi ele, indiferent de interesele lor imediate - ar trebui să colaboreze pentru stabilizarea situaţiei din Afganistan şi să coopereze cu occidentalii.

Din păcate, istoria este plină de exemple contrare, altfel spus de înăbuşire a glasului raţiunii, în ciuda faptului că de la ea emanau singurele soluţii.