Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Viitor guvern eurosceptic în Olanda?

Olanda ar putea vira către euroscepticism după alegerile generale de pe 12 septembrie. Chestiunile europene ţin capul de afiş pentru toate partidele, iar sondajele arată că cel mai bine clasat în intenţiile de vot este Partidul Socialist, declarat eurosceptic. În plus, majoritatea olandezilor este divizată în privinţa rămânerii ţării lor în Eurozonă.

Cine conduce de fapt Uniunea Europeană? Partenerii de Eurozonă ar trebui ajutaţi pe mai departe? Bugetul ţării este stabilit la Bruxelles sau la Haga? Sunt temele care au dominat alegerile electorale din Olanda. Toate, pe fondul unei stagnări a economiei şi o creştere a şomajului până la 6,5%, un nivel neobişnuit de ridicat pentru Olanda.

 “Alegătorii vor să ştie clar în ce măsură deciziile sunt luate de eurocraţi şi în ce măsură la nivel naţional”, spune Andre Krouwel, expert politic la Universitatea din Amsterdam, citat de AFP. Pe 12 septembrie, au loc din nou alegeri parlamentare – pentru a două oară în decurs de doi ani. A trebuit organizat din nou un scrutin după eşecul din aprilie al discuţiilor despre cum ar trebui redus deficitul pentru a ajunge la nivelul de 3% solicitat de Uniunea Europeană. Lovitura decisivă a fost dată de liderul de extremă dreapta Geert Wilders, care s-a retras de la negocieri. Partidul său, PVV, ajutase până atunci coaliţia. Wilders a refuzat însă să accepte măsurile de austeritate necesare pe motiv că ar fi fost “dictate de Bruxelles”. De atfel, politicianul a cerut chiar ieşirea Olandei din Eurozonă şi revenirea la vechea monedă – guldenul. Neînţelegerile au dus în cele din urmă la căderea cabinetului lui Mark Rutte.

Majoritatea olandezilor sunt divizaţi în privinţa rămânerii ţării lor în Eurozonă. În principal deoarece asta înseamnă că Haga trebuie să continue să ajute statele mai afectate de criză din sudul Europei, potrivit cercetătorului Philip Van Praag.

Ce spun însă ultimele sondaje? Cele mai importante arată că partidul liberal al lui Mark Rutte, VVD, este cot la cot cu Partidul Socialist, de extremă stânga şi cu o platformă clar eurosceptică.

Socialiştii lui Emile Roemer vor ca un referendum să fie organizat dată când e vorba de un posibil transfer de atribuţii către Bruxelles. “Europa trebuie să facă ceea ce era vorba să facă: să coopereze. Dar asta e ceva total diferit de a fi comandaţi de către Bruxelles”, a explicat liderul socialist în cursul unei dezbateri televizate a celor mai importanţi candidaţi.

Chiar logoul partidului are trimiteri clare. O roşie, cu o stea albă deasupra. Pentru socialişti, roşia reprezintă un protest faţă de actuala situaţie din Olanda. Iar steluţa – e o referinţă la rădăcinile maoiste ale partidului, notează “Der Spiegel”. Liderul partidului, Emile Roemer, e pe locul trei în topul popularităţii în Olanda, după Regina Beatrix şi o cântăreaţă pop. Iar liderul îşi datorează popularitatea tocmai eurosceopticismului său, mai remarcă “Der Spiegel”. Iar dacă Roemer va deveni premier, cancelarul german Angela Merkel îşi va pierde unul dintre cei mai importanţi aliaţi, care a luptat cot la cot cu Germania pentru programul de austeritate adoptat pe plan european. Roemer vrea să organizeze un referendum inclusiv pentru pactul fiscal semnat de 25 de membre. Olanda nu a semnat încă acordul.

Şi, în vreme ce liberalii lui Mark Rutte pledează pentru austeritate, socialiştii au o abordare complet diferită. Ei intenţionează ca, odată veniţi la putere, să folosească trei miliarde de euro pentru a stimula economia şi a crea locuri de muncă. Iar reducerea deficitului poate aştepta până în 2015. Până atunci, Olanda va refuza să plătească eventuale amenzi impuse de Bruxelles, promite liderul socialistul Emile Roemer.

Influenţat însă de o opinie publică tot mai ostilă ajutării Greciei şi de curentul eurosceptic din propriul partid, chiar şi Mark Rutte a adoptat un ton mai puţin favorabil Bruxelles-ului. Deşi e în continuare avocatul unei pieţe europene comune şi al unei monede comune puternice, Rutte susţine acum că se opune oricărui transfer pe mai departe de puteri către Bruxelles, dar şi unor noi ajutoare financiare pentru Grecia. Dintre formaţiunile aflate pe primele patru locuri, doar Partidul Laburist – PvdA – este deschis unei integrări europene mai solide. “Pentru a rezolva criza euro, trebuie să cedăm mai multe atribuţii Bruxelles-ului decât ne convine”, spune liderul acestui partid, Diederik Samsom.

Concret, în acest peisaj politic, un sondaj publicat de Ipsos arată că liberalii lui Rutte ar obţine 34 de locuri din cele 150 ale Camerei Deputaţilor, faţă de 31 câte a avut în 2010. Socialiştii eurosceptici ar obţine 30 de mandate (şi, potrivit unui alt sondaj), chiar 35. Laburiştii ar lua 22 de locuri, faţă de 30 în 2010, iar extrema dreaptă a lui Wilders – 19 locuri, faţă de 24 în 2010. Cu alte cuvinte, socialiştii ar putea da viitorul premier – adică pe Emile Roemer.