Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Viitorul nuclear în UE după decizia Germaniei de a închide centralele

germania.jpg

Germania a decis să-şi închidă centralele nucleare. RFI

Seism în industria atomilor după ce Germania a decis să renunţe la energia nucleară. În urma unei reuniuni guvernamentale, echipa cancelarei Angela Merkel a anunţat luni că ţara îşi va închide ultima centrală atomică în 2022. Decizia, influenţată de tragedia de la centrala atomo-electrică de la Fukushima din Japonia, reprezintă un viraj de 180 de grade pentru guvernul Merkel care nu demult hotărâse, dimpotrivă, să prelungească viaţa centralelor cele mai vechi din Germania.

Germania dispune astăzi de 17 reactoare nucleare. 7 dintre ele au fost oprite provizoriu după accidentul de la Fukushima, un al 8-lea era la repaus deja de mai multă vreme din cazua unor pene cu repetiţie. 6 din cele care rămân în funcţiune se vor opri în 2012 iar ultimele trei, cele de construcţie recentă, vor funcţiona încă un an, adică până în 2022. "Data este definitivă, nu există nicio clauză de reexaminare" a precizat ministrul german al mediului. Până la închiderea în luna martie a celor 7 reactoare vechi, atomul furniza Germaniei 23 la sută din energia electrică.

Ce va face Germania după 2022?  

Ce se va întâmpla de acum încolo, care-i programul de "ieşire din nuclear" a Germaniei? Pentru moment, coaliţia la putere la Berlin a decis să menţină unul din cele mai vechi opt reactoare - cele deci oprite deja astăzi - în stare de veghe până în 2013 pentru a-l relansa la nevoie în cazul în care energiile regenerabile sau combustibilii fosili nu vor permite umplerea golului lăsat de diminuarea producţiei nucleare.

Apoi, Germania îşi propune să-şi diminueze în următorul deceniu consumul de curent electric cu 10 la sută. Tot în acest răgaz, Berlinul vrea să-şi reducă cu 40 de procente emisiile de gaze cu efect de seră. Pe scurt, doamna Angela Merkel este ambiţioasă şi mai ales mizează mult pe energia eoliană, pe centralele construite în Marea Baltică. Chiar şi cu aceste obiective ambiţioase, specialiştii sunt de părere că Germania nu va reuşi să scape de construcţia unor noi centrale convenţionale.

Abandonarea energiei nucleare pune de asemenea problema pe termen mediu a preţului la curent electric şi a emisiilor de gaze cu efect de seră, în particular de CO2. Astfel, se ştie că atomul rămâne unul din mijloacele de producţie cele mai ieftine în tip ce gazul şi cărbunele sunt două energii fosile extrem de poluante. Nu în ultimul rând, revenirea la energii fosile măreşte dependenţa Germaniei de importurile de gaze, în particular din Rusia.

Viitorul nuclear în Europa

Germania este, să nu uităm, prima putere economică europeană. Seismul provocat de decizia guvernului Merkel a provocat aşadar un tsunami politico-economic. Prima reacţie s-a resimţit pe pieţele bursiere unde acţiunile grupurilor RWE şi E.ON - cele care exploatează centralele germane - au scăzut vertiginos. Procente importante a abandonat şi francezul Areva, primul constructor mondial de reactoare nucleare. În schimb acţiunile grupurilor producătoare de energie solară sau eoliană au fost valorizate mult pe pieţele bursiere.

În Germania, mobilizarea contra energiei nucleare este foarte puternică în mod tradiţional - ultima manifestaţie a reunit 160 de mii de protestatari în 20 de oraşe din ţară. Alături de Germania, pe lista statelor europene devenite ostile atomului s-a regăsit recent şi Elveţia. Ţara cantoanelor a decis recent şi în mod surprinzător să renunţe la construcţia unor noi reactoare şi să le închidă pe cele 5 actuale până în 2034. Alte două ţări de pe bătrânul continent - Belgia şi Spania - îşi pun problema renunţării eventuale la centralele atomice.

Deciziile germano-elveţiene riscă să influenţeze şi dezbaterile din alte ţări precum Italia sau Polonia. Nu-i mai puţin adevàrat însă că pentru moment clubul nuclear este pentru moment cel mai impunător. 14 membri ai Uniunii Europene plus alte trei state din afară beneficiază de această energie, 6 reactoare sunt în construcţie în UE, 24 în proiect. Nu în ultimul rând, 30 la sută din energia electrică din Uniune este de origine nucleară. Eenergia atomică este deci o realitate care va persista încă multă vreme.