Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Violenţele din Siria, tot mai dramatice

siria.jpg

Violenţele din Siria, tot mai dramatice. REUTERS/Zain Karam

Violenţele din Siria au un caracter din ce în ce mai dramatic. Este constatarea unei comisii de anchetă care s-a concentrat, la cererea Organizaţiei Naţiunilor Unite, asupra situaţiei din Siria. În paralel, noi iniţiative au loc pentru găsirea unei soluţii la criza siriană, în timp ce protestele anti-americane legate de afacerea filmului anti-islamic continuă să se extindă. 

Cu un bilanţ de 27 000 de victime în 18 luni de conflict războiul din Siria devine unul de natură să dezonoreze întreaga lume civilizată. Într-un fel sau altul atît marile puteri şi ţările arabe şi instituţiile internaţionale au motive să-şi reproşeze că nu au găsit încă o soluţie pentru a opri extinderea actelor de barbarie în Siria. Mai sunt responsabili de această paralizie şi ţările vecine cu Siria, precum şi occidentalii în general precum şi Uniunea Europeană. In seara aceasta, la Cairo, şi-au dat întîlnire, la nivel de miniştri de externe, Egiptul, Iranul, Turcia şi Arabia Saudită pentru a discuta despre evoluţia situaţiei din Siria şi despre problemele umanitare apărute în contextul conflictului. Există slabe speranţe însă ca acest “grup de contact” format la iniţiativa Egiptului să poată propune soluţii viabile.

 Nici mediatorul Organizaţiei Naţiunilor Unite, Lakhadar Bahrimi, nu a reuşit să lanseze vreo pistă viabilă după discuţiile pe care le-a avut cu preşedintele Bachar al Assad şi cu liderii rebeli. Aceştia declară că vor continua lupta pentru a răsturna regimul, în timp ce regimul de la Damasc denunţă faptul că 17 ţări şi-ar fi trimit combatanţi pentru a-i ajuta pe rebelii sirieni.

În spatele acestui conflict atît de mediatizat se ascunde însă şi un altul despre care se ştiu mai puţine lucruri. Primul ministru turc Recep Tayyip Erdogan a anunţat luni că armata ar fi ucis în ultima lună în jur de 500 de rebeli kurzi în regiunile din sud-estul Turciei. O informaţie care pune în lumină o altă realitate dramatică, şi anume existenţa unui început de insurecţie într-o regiune pe care kurzii, comunitate risipită în mai multe ţări, ar dori să o transforme într-o entitate independentă sub numele de Kurdistan.

Pe fondul războiului din Siria care a provocat mari tensiuni regionale şi divizarea comunităţii internaţionale, afacerea filumului anti-islamic n-a făcut decît să amplifice isteria generală. Manifestaţiile anti-americane continuă să se propage iar astăzi erau semnalat proteste violente în Indonezia, Afganistan şi Pakistan, în timp ce hezbolahii libanezi au lansat un apel pentru organizarea unei întregi săptămîni de proteste. Dincolo de stupiditatea provocatoare a celor care au realizat acest film, nu este greu de observat că el face jocul celor mai retrograde forţe din lumea arabă şi musulmană, a salafiştilor şi a Fraţilor musulmani în special. Aflate deja în ofensivă politică după valul de revolte din lumea arabă, aceste mişcări pe acre mulţi specialişti le compară cu ideologia fascisă, aveau nevoie de o nouă scînteie, de un nou pretext pentru a-şi relansa asaltul ideologic împotriva Occidentului. Creditul moral pe care începuseră să-l aibă în lumea arabă, după căderea lui Gadhhafi, Franţa, Marea Britanie, Europa în general precum şi americanii, a fost practic spulberat în doar cîteva zile. Islamiştii radicali ştiu un lucru, şi anume că lumea arabă, atît de divizată între suniţi şi şiiţi, poate fi resudată doar pe fondul unei mobilizări împotriva unui inamic unic. Iar ocazia este acum excelentă, din punctul integrist de vedere, pentru o mobilizare a maselor arabe împotriva Israelului şi a Occidentului, în numele islamului rănit. In momente de fervoare iraţională oamenii nu mai gîndesc, şi este exact ceea ce se întîmplă pretutindeni unde integrismul în special încearcă să-şi asume rolul de ghid moral şi ideologic.

După cum spunea un filozof încă din evul mediu, niciodată oamenii nu ucid cu mai mare barbarie şi cu mai multă convingere decît atunci cînd o fac din motive religioase.