Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Vizită delicată a lui Titus Corlăţean la Budapesta

vizita-delicata-titus-corlatean-budapesta.jpg

Ministrul de Externe, Titus Corlăţean

Budapesta îl primește pe Titus Colățean cu deschidere, în pofida existenței unor ”semne îngrijorătoare”, a declarat János Martonyi, ministrul ungar de Externe.

Corespondentul RFI la Budapesta, Laszlo Bihari

Într-adevăr, ”semne îngrijorătoare” există de ambele părți. În vară, autoritățile române au interzis reînhumarea scriitorului József Nyírő în cadrul unei ceremonii oficiale cu participarea președintelui Parlamentului ungar, László Kövér, invocând trecutul pro-nazist al lui Nyírő. A urmat apoi cursa grotesc-morbidă prin Transilvania cu rămășițele pământești ale scriitorului demult defunct și o polemică pe tema ”Cine a fost mai mare pro-nazist, József Nyírő sau Mircea Eiade și Emil Cioran?”.

László Kövér a calificat decizia autorităților române drept barbară și neeuropeană. La rândul său, Bucureștiul l-a somat pe László Kövér să-si ceară scuze. Tot în vară, premierul ungar, Viktor Orbán, în toiul campaniei electorale pentru referendum i-a sfătuit pe maghiarii din România la absenteism, ceea ce a contribuit, se pare, la nerealizarea cvorumului necesar destituirii președintelui. Gestul a fost considerat la București drept un amestec în treburile interne și, desigur, a tensionat și mai mult relațiile dintre Guvernul Ponta și Executivul de la Budapesta.

Pe de altă parte, Budapesta a fost intrigată, printre altele, de acțiunea Guvernul român vizând renaționalizarea Colegiului Székely Mikó și a demarat o campanie de protest în Parlamentul European, cerând totodată și sancțiuni contra Bucureștiului, inclusiv în chestiunea spațiului Schengen.

Titus Corlățean, după ce anterior s-a făcut cunoscut prin atacul dur privind acordarea cetățeniei ungare maghiarilor de peste hotare, de îndată numit ministru, a lansat o critică violentă la TVR Internațional contra guvernelor de la Budapesta, care în opinia domniei sale, din anii 90 ignoră problemele minorității române din Ungaria, reprezentarea lor parlamentară, sprijinul învățământului și presei în limba maternă, libertatea religioasă, reproșând apoi și obstrucționarea ridicării statuii lui Andrei Șaguna la Jiula, centrul cultural al românilor din Ungaria. Toate acestea–a continuat ministrul-duc la asimilarea minorității romîne și constituie o violare a standardelor europene. Subsecretarul de stat Zsuzsanna Répas a ripostat, spunând că românii din Ungaria se bucură de autoguvernare și autonomie culturală, în timp ce maghiarii din România sunt privați de aceste drepturi.

În sfâșit, săptămâna trecută, secretarul de stat la Externe, Zsolt Németh, a reproșat într-un interviu premierului Victor Ponta că la Bruxelles a evocat deficitul democratic al Guvernului ungar și a declarat că această atitudine reprezintă o frână în calea continuării construcției regionale, punând întrebarea dacă se mai poate conta în acest sens pe Guvernul de la București. Ca răspuns, omologul său român, Bogdan Aurescu după ce a listat obiecțiile Executivului român, a afirmat că da, Ungaria se poate bizui pe România și România pe Ungaria, în cadrul parteneriatului strategic.

Budapesta și Bucureștiul se acuză reciproc, precum vedem, de violarea normelor europene, în timp ce este știut că mai întâi Ungaria, apoi România Guvernului Ponta au intrat în conflict deschis cu Bruxellesul privind respectarea  acestora. Observatori de la Budapesta se întreabă acum care va fi opțiunea celor două naționalisme: vor mătura sub covor frustrările reciproce și vor face front comun contra presiunilor, eventual sancțiunilor de la Bruxelles sau vor păși pe calea dialogului și compromisului, atât în relațiile bilaterale, cât și în sânul Uniunii Europene?

 
Budapesta, Laszlo Bihari, despre vizita lui Titus Corlăţean în Ungaria