Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Wikileaks tulbură cancelariile occidentale

O nouă "scurgere" uriaşă, orchestrată de site-ul de informaţii Wikileaks agită capitalele occidentale. Este vorba de 250 de mii de telegrame secrete, iar acestea scot în evidenţă dedesubturile diplomaţiei americane, după 11 septembrie 2001. Printre altele, descoperim reticenţa statelor arabe faţă de iranieni. Regele saudit cere astfel într-o telegramă americanilor să atace Iranul, pentru a-i stopa programul nuclear.

O nouă "scurgere" uriaşă, orchestrată de site-ul de informaţii Wikileaks agită capitalele occidentale. Cinci mari ziare din lume, printre care americanul New York Times şi francezul Le Monde au început să publice un sfert de milion de documente confidenţiale ale Departamentului de Stat american.

Este vorba de 250 de mii de telegrame secrete, iar acestea scot în evidenţă dedesubturile diplomaţiei americane, după 11 septembrie 2001. Printre altele, descoperim reticenţa statelor arabe faţă de iranieni. Regele saudit cere astfel într-o telegramă americanilor să atace Iranul, pentru a-i stopa programul nuclear.

Din altă notă, vedem cum israelienii au fost cei care i-au împins anul trecut pe americani să fie fermi împotriva Iranului, în timp ce preşedintele Barack Obama se arătase dispus la negocieri cu Teheranul.

Mai aflăm că donatorii saudiţi rămân principalii finanţatori ai mişcării teroriste al-Qaida, că specialişti chinezi au condus o serie de atacuri informatice coordonate împotriva americanilor şi aliaţilor lor.

În sfârşit, metodele şi curiozitatea americanilor în materie de informaţii pot uimi. Diplomaţilor americani în post la ONU li se cere, de exemplu, să furnizeze în măsura posibilului datele personale, numerele de carduri bancare, orarele de lucru, amprente digitale, scanerele ochilor şi chiar ADN-ul colegilor din ţările membre ale Consiliului de Securitate.

Aflăm şi caracterizări ale unor lideri occidentali : "incapabil, vanitos şi ineficient, ca orice lider european modern" – aceasta este consideraţia despre Silvio Berlusconi, a însărcinatului de afaceri a Statelor Unite, Elizabeth Dibble, dezvăluită de Wikileaks, judecată ce nu lasă loc pentru interpretări.

 

Ce impact pot avea astfel de dezvăluiri asupra Statelor Unite ?

 

Deşi multe ţări, între care şi Franţa şi-au exprimat solidaritatea cu administraţia americană, este clar că cei care vor trage folos, în afară de presa care îşi vede vândute tirajele sunt serviciile secrete, ministerele de Externe ale altor state, care dispun astfel de alte piese importante, pentru a înţelege cum funcţionează politica americană.

Italia a comparat aceste dezvăluiri cu un 11 septembrie diplomatic, iar Washingtonul s-a grăbit să-şi informeze aliaţii occidentali, înainte cu câteva zile, despre publicarea iminentă a acestor documente : numai atât putea să facă.

Episodul seamănă, păstrând proporţiile cu captura arhivelor franceze de către germani în iunie 1940. România, devenită între timp aliata Berlinului a fost foarte jenată când germanii au văzut în arhive cum noi încercam să sabotăm livrarea petrolului către Germania. Asta a dus şi la arestarea şefului serviciilor secrete, Moruzov.

Asta pentru a spune că publicarea unor documente secrete va avea consecinţe : în primul rând, în termeni de imagine - deşi a declarat că nu l-a afectat, este clar că preşedintelui francez, Nicolas Sarkozy nu i-a plăcut să fie numit "împărat gol" şi nici cancelarei Angela Merkel că "foarte rar are imaginaţie".

Totuşi, cum a putut obţine un site asemenea documente şi într-o asemenea cantitate ? Să nu uităm că prima publicare de documente făcută de Wikileaks privea Afganistanul. Era vorba de rapoarte şi note ale unităţilor dislocate în Afganistan. Unele surse franceze afirmă că aceste dezvăluiri au legătură cu destituirea generalului McChrystal de la comanda trupelor aliate din Afganistan. Ar fi vorba de un aşa-numit clan în interirorul diverselor instituţii americane, care ar dori să submineze politica lui Obama.