Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Ziua internaţională de Acţiune: România

Un an după înăbuşirea revoltei muncitorilor din Braşov, pe data de 15 noiembrie 1987, un grup de scriitori din Berlin, a lansat un apel în vederea organizării unei acţiuni de solidaritate cu populaţia României. În acest apel, semnat de numeroşi intelectuali şi politicieni, se lansează chemarea în vederea organizării unei Zilei internaţionale de Acţiune România.

Un an după înăbuşirea revoltei muncitorilor din Braşov, pe data de 15 noiembrie 1987, un grup de scriitori din Berlin, a lansat un apel în vederea organizării unei acţiuni de solidaritate cu populaţia României. În acest apel, semnat de numeroşi intelectuali şi politicieni, se lansează chemarea în vederea organizării unei Zilei internaţionale de Acţiune România.

În urma apelului s-au desfăşurat pe data de 15 noiembrie 1988 numeroase acţiuni de protest împotriva regimului ceauşist, atît în vest cît şi în est.

În Germania răsăriteană reprezentanţii mişcărilor civice şi de opoziţie au organizat de-asemenea manifestaţii, ceea ce a stîrnit suspiciunile Securităţii Stasi.

Georg Herbstritt, cercetător la Oficiul Federal pentru administrarea arhivelor fostei Securităţi, Stasi, a descoperit recent un document inedit, din care rezultă că poliţia politică l-a informat imediat şi pe şeful partidului Erich Honecker despre intenţiile opoziţiei de a demonstra contra lui Ceauşescu. Documentul i-a fost inmînat lui Honecker direct de şeful Securităţii, Erich Mielke.

„Ceea ce este important în acest document este faptul că el reţine că numeroşi RDG-işti critică România, dar prin această critică ei vizează, de fapt, guvernul est-german. În cadrul Zilei de acţiune se vor face afirmaţii că guvernul RDG-ist sprijină regimul criminal din România. Guvernului RDG-ist i se va cere să-şi modifice atitudinea faţă de România. Astfel se articulează în RDG şi o poziţie critică faţă de propriul guvern. Tot aşa se crează şi o contra-opinie faţă de mass-media oficială care difuzează informaţii eronate despre România.“

În continuare istoricul Georg Herbstritt a relatat şi despre alte aspecte cuprinse în documentul înmînat în 1988 lui Erich Honecker.

„Lui Erich Honecker i se oferă informaţii detaliate privind mai ales pregătirile din Berlin pentru Ziua de acţiune. Între altele a fost informat despre pregătirle acţiunii în Ghetsemane Kirche, într-o biserică situată în cartierul est-berlinez Prenzlauer Berg. Este vorba despre expoziţii şi comunicări despre politica internă şi istoria României. În acelaşi document se precizează, citez acum: „Prgramul din Ghetsemane Kirche cuprinde şi o parte culturală in cursul căreia vor fi citite poezii şi proze scrise de autori germani, originari din România, stabiliţi acum în Berlinul Ociidental.“ Cu alte cuvinte, lui Erich Honecker i se spune că disidenţi originari şi izgoniţi din România, vor fi integraţi în această acţiune prin textele lor. Astfel se face o relaţie directă între disidenţii din România şi cei din RDG.“

Anticeausescu DDR 1989

În 1989 Ziua internaţională de Acţiune: România a luat amploare, cuprinzînd pe lîngă foarte multe oraşe vest-europene şi numeroase centre urbane din Europa de Est. În cursul demonstraţiilor care au avut loc în toamna anului 1988 în Germania răsăriteană regimul lui Ceauşescu devenise un obiectiv prioritar în ceea ce priveşte înfierarea militantă a comunismului totalitar.

 
Corespondentul RFI, William Totok