Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Cerşetorii rromi dau bătăi de cap autorităţilor finlandeze

gp.jpg

Cerşetorii sunt acum cea mai mare problemă în Helsinki, spune şeful poliţiei din capitala finlandeză

Pe timp de iarnă, în marile oraşe situaţia persoanelor fără adăpost devine critică, iar cerşitul este un fenomen care ia uneori amploare şi devine mai agresiv. Dacă autorităţile iau în general măsuri pentru oferirea unor adăposturi, cerşitul rămâne un fenomen vizibil şi destul de tragic... Mai ales când populaţia, văzând că se înmulţesc cerşetorii, are tendinţa de a nu mai fi generoasă, pentru a nu crea precedente nefaste...

Corespondentul RFI la Helsinki, Denisa Udroiu, ne relatează despre acest fenomen în capitala Finlandei:

Cerşetorii sunt acum cea mai mare problemă în Helsinki, declară şeful poliţiei, care a precizat că în capitala finlandeză toţi cei 25-30 cerşetori sunt rromi din România, deşi în timpul verii vin şi din alte ţări. În ciuda zăpezii şi a frigului, în toată ţara, numărul lor este de cira 100.

Denisa Udroiu: Cerşetorii rromi dau bătăi de cap autorităţilor finlandeze

AscultăDownload

Cerşitul este legal, deci poliţia îi lasă în pace. Cerşetorii stau pe o haină împăturită, că să se aşeze direct pe zăpadă. Nu cer bani, pentru că legea interzice deranjarea cetăţenilor şi ar fi izgoniţi. Aşteaptă să fie văzuţi şi să li se dea. Unii cântă la acordeon. Toate astea pe viscol, ninsoare şi pe un frig care a ajuns la -20 de grade Celsius.

Finlandezii s-au obişnuit să îi vadă pe străzi şi nu mai sunt generoşi ca acum şapte ani, când cerşetorii abia apăruseră. În plus, mulţi finlandezi se îndoiesc acum că oamenii cerşesc din nevoie, ei cred că cei care cerşesc o fac pentru şefii din umbră, aşa că refuză să mai dea.

Situaţia cerşetorilor este neclară şi pentru oficialităţi: poliţia nu ştie unde locuiesc rromii, iar tabăra în care s-au adăpostit peste vară a fost evacuată de poliţie. Oraşul nu îi mai ajută în nici un fel, pentru că sunt cetăţeni europeni care au voie să călătorească, dar trebuie să se întreţină singuri, a declarat pentru RFI Jarmo Räihä, responsabilul primăriei care a lucrat la clarificarea situaţiei cerşetorilor.

Există un centru de zi unde rromii pot merge să se încalzească, dar nu pot locui acolo. Nici acolo nu se ştie bine care e situaţia lor. Marjatta Vesälainen, care lucrează la centru de câţiva ani cu rromii şi care vorbeşte româneşte, îmi spune că rromii prezenţi acum în Helsinki sunt oameni săraci, din sate din Vrancea sau Gorj, sau de pe lângă Bacău- Rugineşti, Valea Seacă, Oneşti.

A sunat la unele primării din ţară şi informaţiile corespund cu cele relatate de rromi. Unii au împrumutat bani de la cămătari pentru a veni la Helsinki, unde cred că pot câştiga suficient pentru a-şi acoperi datoriile şi pentru a duce o viaţă mai bună, spune Marjatta. Ei sunt speriaţi, pentru că împrumuturile sunt cu dobânzi de 15% şi au fost ameninţaţi de cămătari, scrie şi cotidianul naţional Helsingin Sanomat, care publică un articol despre situaţia rromilor.

Unii au găsit de lucru, la deszăpezire sau curăţenie, dar nu şi o locuinţă, spune ziarul. Ei se înghesuie mai mulţi într-o cameră, plătind chirie pe persoană şi fiind astfel exploataţi. Alţii au stat în subsoluri fără electricitate şi canalizare. Alţii au avut noroc, fiind luaţi în casă de finlandezi. Aşadar, se ştie cu siguranţă numai ce declară rromii, dar nici ei nu vorbesc cu uşurinţă, de teamă sau de ruşine.

Cei care au rămas peste iarnă în Finlanda par a fi cu adevărat în mizerie şi, în plus, sunt exploataţi, este concluzia ziarului, care mai spune că poliţia nu a anchetat încă zvonurile privind exploatarea.