Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Finlanda: străinii, victime ale angajatorilor

finlandflag.jpg

Finlanda

Deşi sunt arătaţi cu degetul de către o parte dintre cetăţeni şi presă, ca abuzînd de serviciile sociale, o parte dintre străinii care vin şi lucrează în Finlanda sunt victime ale angajatorilor, după cum anunţă agenţia de presă finlandeză.

Corespondetul RFI la Helsinki, Denisa Udroiu

Ministrul muncii, Lauri Ihalainen, a cerut companiilor finlandeze şi străine care acţionează în Finlanda să fie mai corecte şi să trateze angajaţii cu respect, să nu transforme străinii în cetăţeni de gradul doi. Recent şi Curtea de Justiţie a Estoniei, ţară ai cărei locuitori lucrează mult în Finlanda, a stabilit că angajaţii estonieni care lucrează în Finlanda trebuie plătiţi cu salarii finlandeze, adică mult mai ridicate decit in Estonia.

Subiectul a luat amploare odată cu dezvăluirea a ceea ce muncitorii străini ştiu de mulţi ani- şi anume că unii angajatori îţi exploatează practic personalul, pe care în unele situaţii îi trateaza ca sclavi moderni. Asfel , sindicatele din Vestul Finlandei, regiunea Ostrobotniei, au confirmat cazuri de trafic uman. De pildă, muncitorilor li se iau actele de identitate, sunt fortaţi să lucreze ore suplimentare, fiind ameninţaţi că dacă refuză vor fi daţi afară, sunt plătiţi uneori şi cu 2 euro pe oră faţă de minimum 8 euro cât prevede legea. Mai mult, condiţiile în care locuiesc sunt uneori insalubre, într-unul din cazuri fiind cazaţi pe şantier în mijlocul gropii de gunoi, spune agenţia de presă finlandeză. Bulgarii, estonienii şi kosovarii sunt cei mai mult exploataţi, scrie agenţia, citind sindicatele din Ostrobotnia. În construcţii, restaurante şi curăţenie se înregistrează cele mai mari abuzuri şi asta în toată ţara.

O noua legislaţie care se pregăteşte anul acesta ar urma să reducă posibilitatea angjatorilor de a exploata personalul, o lege care impune ca accesul la lucru să se facă pe baza numărului de asigurat social, purtat la vedere şi deci uşor de controlat.

Adesea străinii nu îşi ştiu drepturile, nu cunosc legislaţia şi instituţiile care le pot oferi ajutor şi mai ales sunt obişnuiţi să fie trataţi ca cetăţeni de gradul doi in propriile lor tari. De aceea, un tratament inuman nu îi miră şi îl acceptă cu resemnare.

În plus, că lucrează sau nu, sunt priviţi cu ostilitate de o parte a societăţii finlandeze. Şi de fapt situaţia este similaraă în toată Europa. Dacă lucrează, se spune despre ei că iau munca cetăţenilor născuţi în ţară, iar dacă nu, că sunt paraziţi care  profită de sistemul de asigurări.

Recent, anumite organisme finlandeze au remarcat că şi asistentele sociale, care vin din diverse ţări şi sunt pregătite în engleză de statul finlandez, cu sau fără bani europeni, deşi lucrează într-un domeniu în care e nevoie de forţa de muncă, preferă să plece în alte ţări unde sunt tratate mai bine, financiar şi nu numai. În mod tradiţional Suedia şi Norvegia atrag forţă de muncă din Finlanda cu salarii mai mari şi orare mai flexibile.

Puţine cazuri de exploatare şi discriminare ajung în justiţie, din frica sau din ignoranţa celor exploataţi. Cazurile câştigate împotriva angajatorilor au dat uneori curaj şi altor muncitori să îşi ceară drepturile.

Numai recent politicienii încep, precum ministrul muncii, să ia public poziţie împotriva tratamentului discriminatoriu la adresa lucrătorilor straini.

Paie pe foc împotriva străinilor pune şi presa populistă, care sugerează că venirea mai multor străini în Finlanda, pentru a completa forţa de muncă ce iese la pensie, este un dezastru. “Ministra doreşte zeci de mii de străini şomeri să vină în Finlanda “, scrie mare ziarul Iltalehti, ziar de seară cu titluri incendiare pentru a atrage cititorii. Pe de altă parte, cotidianul naţional Helsingin Sanomat a înţeles că e nevoie de o moderare a atitudinii ostile străinilor care s-a accentuat în ultimii ani din cauza crizei, o ostilitate vizibilă, în pofida proverbialei reticenţe finlandeze şi a aversiunii faţă de conflicte. Astfel, Helsinki Sanomat publica un reportaj din zona Londrei unde străinii, deşi reprezintă 80% din locuitorii suburbiei respective, declară că nu au fost victime ale actelor rasiste.

Revenind la exploatare, nici muncitorii finlandezi nu sunt la adăpost, fiind de exemplu ţinuţi ani de zile într-un şir de contracte pe termen scurt. Legea spune că o persoana trebuie angajată cu contract de timp pe perioadă nelimitată dacă firma are nevoie de el. Ori înlănţuirea mai multor contracte pe termen scurt, chiar asta arată- că e nevoie de el. Lucrătorii finlandezi ştiu în general să îşi ceară drepturile. Recent, o femeie care a fost timp de 8 ani angajată de aceeaşi firmă cu astfel de contracte, a primit în justiţie compensaţii de 30 000 de euro. Cu astfel de contracte nu îţi poţi face nici un plan de viitor, mi-a spus un prieten finlandez, care înşiră şi el contractele de 3 până la 6 luni, contracte făcute chiar de către administraţia oraşului Helsinki, ceea ce confirmă practica pe scara largă a ilegalităţilor în societate.