Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


"Întoarcerea rromilor", film premiat despre viaţa rromilor din România la Helsinki

intoarcerea-rromilor-tero-koskinen.jpg

Întoarcerea rromilor, de Tero Koskinen

Reportajul realizat de ziaristul de televiziune Tero Koskinen despre situaţia unei tabere de rromi din Helsinki a primit Premiul Parlamentului European petnru Jurnalism de Televiziune. Filmul lui Tero Koskinen, numit Întoarcerea Rromilor, durează opt minute şi arată viaţa rromilor din România într-o tabără din Helsinki. Difuzat în Finlanda anul trecut, documentarul a lansat o dezbatere aprinsă: cine ar trebui să îşi asume responsabilitatea pentru situaţia rromilor, la nivel individual, local, naţional şi european.

Vizionează aici filmul lui Tero Koskinen: Întoarcerea rromilor

Fiecare ţară a putut prezenta câte un material la categoriile din concurs: mass media-televiziune, presă scrisă, radio şi internet. Selecţia naţională a fost realizată de o comisie formată din jurnalişti. Dintre cele 64 de materiale primite, juriul din Bruxelles, compus din trei europarlamentari şi şase jurnalişti, a selecţionat câte un câştigător la fiecare categorie.

La categoria Jurnalism de televiziune, juriul şi-a motivat alegerea prin faptul că filmul lui Tero Koskinen, jurnalist la televiziunea naţională de stat YLE, prezintă situaţia concretă a rromilor, îi intervievează şi le oferă posibilitatea de a explica singuri motivele pentru care au plecat din România şi preferă să cerşească în Helsinki.

Aici avem duşuri, electricitate, şi putem să câştigăm bani colectând sticle”, spune Prinţişor Buse. „Acum 20 de ani, pe vremea lui Ceauşescu, nu era important dacă erai ţigan sau nu, puteai avea un loc de muncă. Acum, viaţa este mult mai dificilă, guvernul e corupt. Comunităţile locale vor să pună toţi ţiganii într-un singur loc, la marginea oraşului. La şcoală ni s-a spus că nu vor copii ţigani”, adaugă el. 

Rromii sunt filmaţi cântând pe stradă sau stând pe jos cerşind în centru sau în tabără, lângă rulote, lângă maşini în care se doarme şi în care sunt atârnate prosoape la ferestre pentru a nu lăsa lumina să intre.

Jurnalistul discută şi cu reprezentantul Uniunii Europene care a aprobat intrarea României în UE. El explică faptul că autorităţile finlandeze şi cele române încearcă să vadă cum s-ar putea rezolva situaţia. Discursul abstract politic contrastează cu situaţia concretă şi dramatică a rromilor.

Este adevărat că Poliţia, municipalitatea, ambasada României, autorităţile din România, dezbat de câţiva ani problema rromilor, în timp ce Parlamentul reflectează dacă cerşitul ar trebui interzis. Populaţia este în favoarea acestei ultime soluţii, după cum arată sondajele.

Cerşind pe străzi, deci fiind foarte vizibili, rromii inspiră milă şi ridică întrebări privind situaţia lor şi ce anume i-a determinat să recurgă la acest mijloc de subzistenţă, inexistent în societatea nordică a bunăstării sociale şi degradant pentru fiinţa umană.

Pe de altă parte, în urma sărăciei care se accentuează şi aici, am văzut finlandezi căutând în gunoaie sau cerând bani pe strada. Cât despre discriminare, şi rromii finlandezi sunt discriminaţi de către compatrioţii lor, deşi nu cerşesc. Au o cultura diferită, propria limbă şi propriile costume specifice.

Până când oficialii ajung la o concluzie, presa continuă să urmărească îndeaproape situaţia rromilor din România. Ca urmare a unei bătăi violente în care poliţia a deschis o anchetă, au apărut detalii neobişnuite pentru finlandezi. Astfel, presa scrie despre faptul că rromii îşi împart teritoriul în care cerşesc şi că rromii au  cerut românilor să plătească 1000 de euro daca vor să stea şi ei la cerşit.