Mircea Kivu: Moş Crăciun a fost "inventat" pentru marketing

Reporter: Cum vă explicaţi acest consumism al românilor şi nu numai al lor, dus la extrem, în preajma Crăciunului?

Mircea Kivu: Dacă aş fi rău, aş spune că de fapt Moş Crăciun a fost inventat pentru asta, pentru că de fapt toată asocierea aceasta dintre sărbătoarea Crăciunului şi făcutul cadourilor este o invenţie de marketing şi este relativ recentă. Dacă studiem tradiţiile populare din România, nu o să aflăm că cineva a făcut cadouri acum două sute de ani, în România, de Crăciun. Asocierea aceasta s-a făcut întrucât comercianţii au nevoie la sfârşit de an să lichideze stocurile de mărfuri. Şi cu timpul, oamenii au căzut pradă acestor mişcări de marketing. Sigur că ne şi place să facem şi să primim cadouri, dar până la urmă, fiecare om îşi pune deoparte nişte bani pentru cadourile de Crăciun, poate chiar se gândeşte cu multă vreme înainte de ziua sărbătorii ce cadou să facă persoanelor apropiate şi aşa mai departe şi nu ştiu dacă e rău lucrul acesta.

Rep.: Unii s-ar putea întreba cum altfel să intri în atmosfera Crăciunului, dacă nu mergi la magazin cu banii într-o mână şi lista de cumpărături în alta…

M.K.: Eu am petrecut în urmă cu vreo 40 de ani un Crăciun într-un sat din Maramureş şi acolo oamenii intrau în atmosfera sărbătorilor de iarnă mergând întâi la biserică, după aceea familiile colindau din casă în casă şi petreceau în felul acesta toată noaptea. Se pot face sărbători şi fără cadouri, dar repet, lucrul ăsta s-a încetăţenit, oamenii asociază puternic sărbătoarea Crăciunului cu obiceiul de a face cadouri şi nu ştiu dacă e rău.

De ce asociem Anul Nou cu mâncarea? Un reflex din era comunistă

Rep.: Românii asociază Anul Nou cu mâncarea. Asta cum se explică?

M.K.: Până în '89, Crăciunul nu prea putea fi sărbătorit. Sigur că-l serba fiecare, dar era o zi de lucru obişnuită. Dacă de exemplu ajunul Crăciunului pica joi, joi serbai seara, aprindeai bradul, făceai cadouri şi a doua zi dimineaţă te duceai la lucru. Şi atunci, oamenii au amânat partea de petrecere a sărbătorilor pentru Anul Nou. Anul Nou a căpătat poate şi în celelalte ţări comuniste o semnificaţie mult mai mare şi pentru că oficialităţile au încercat să transfere o parte din semnificaţiile sărbătorii de Crăciun către una laică. Spre exemplu, exista acel surogat de Moş Crăciun, care se chema Moş Gerilă, care venea oficial pe 1 ianuarie. La fel, pomul de iarnă, cum se chema, oficial se împodobea numai de Revelion. Sigur că în casele oamenilor el era de pe 24 decembrie, dar oficialităţile au încercat să mărească importanţa Revelionului şi atunci, în România, Revelionul a păstrat mai multă importanţă decât o are spre exemplu în ţările occidentale, în care petrecerea de Revelion este mult mai puţin amplă decât cea de Crăciun.

Rep.: Credeţi că semnificaţia Crăciunului este de multe ori uitată în România?

M.K.: Semnificaţia eu cred că este păstrată. Până la urmă, Crăciunul rămâne o sărbătoare în care familiile se adună şi cred că chestia asta rămâne, indiferent de exploatarea comercială a acestei sărbători.

Rep.: Apropo de familie, putem asocia în România, mai mult decât în alte ţări europene, Crăciunul cu familia?

M.K.: Nu ştiu dacă e mai mult decât în alte ţări. Sigur este o sărbătoare în care familiile se adună.