Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Anul Nou la români, între Pluguşor şi vâsc

anul-nou-romani-plugusor-vasc.jpg

Anul Nou la români înseamnă numeroase obiceiuri, precum Pluguşorul sau aprinderea unei candele.

Anul Nou sau Revelionul la români este plin de tradiţii. Unele autohtone, altele împrumutate. Care sunt obiceiurile sărbătoririi Anului Nou?

Denumirea de Revelion provine din franceză şi înseamnă "veghe". Printre obiceiurilor de Anul Nou se află jocurile, muzica, urările, care înseamnă alungarea răului din anul care a trecut şi întâmpinarea binelui din anul ce urmează.

În ajunul Anului Nou, se merge cu Pluguşorul, obicei legat de speranţa fertilităţii. Tot de Anul Nou se mai colindă cu măşti sub formă de capră, urs sau cerb, iar în dimineaţa noului an, pe 1 ianuarie, se merge cu Sorcova.

 

 

Obiceiurile mai cunoscute şi practicate de Anul Nou pe la noi sunt acelea de a face daruri, colaci, slujbe la biserică sau aprinsul candelei.

La trecerea anilor există şi superstiţii. Niciodată un gospodar nu trebuie să măture în ajun de Anul Nou, pentru că alungă prosperitatea. Obiceiul spune că până la miezul nopţii trebuie plătite toate datoriile şi mai mult, nu trebuie daţi bani cu împrumut în noaptea de Revelion.

La trecerea dintre ani este bine ca fiecare să poarte o haină nouă şi ceva roşu sau o altă culoare veselă, care să atragă energiile pozitive. Primul om care va trece pragul în prima zi va influenţa tot anul.

La miezul nopţii, uşile trebuie deschise, pentru ca anul vechi să iasă şi să lase loc celui nou care aduce sănătate, fericire şi mult noroc. De Revelion sunt nelipsite crenguţele de vâsc, care aduc noroc în casă.