Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Arctic Sea: Multe întrebări, câteva răspunsuri

Marina rusă a regăsit cargoul Arctic Sea, de la care nu mai avea veşti din 31 iulie. Echipajul a fost «eliberat» şi cei opt suspecţi care ar fi deturnat nava au fost «interogaţi». Sfârşitul misterului? Nici pe departe!

Cu siguranţă, toată lumea este fericită să afle că membrii echipajului cargoului dispărut misterios, sunt în viaţă, sănătoşi și în siguranță. În acelaşi timp, numeroase umbre planează asupra a ceea ce li s-a întâmplat. Încercăm în continuare să revedem itinerarul vasului, punctând întrebările care au rămas încă fără răspunsuri.

Unde sunt înregistrările?

Înainte de a porni în voiajul care trebuia să îi ducă dintr-un port finlandez către Bejaia, Algeria, Arctic Sea s-a prezentat la Kaliningrad pentru inspecția anuală a Registrului Naval Rus. Cu toate că naviga sub pavilion maltez și era proprietatea unei firme finlandeze, această inspecţie poate fi justificată prin faptul că echipajul este în întregime rusesc şi că societatea finlandeză este în realitate filiala unei companii rusești cu sediul la Arkhangelsk. Conform unor amendamente la Convenţia SOLAS intrată în vigoare anul acesta, nava ar fi trebuit să fie echipată înainte de revizia anuala a echipamentului radio, care a avut loc la Kaliningrad, cu un nou sistem LRIT (Long Range Identification Tracking). Acesta permite transmisia automată prin satelit, fără intervenţia operatorilor, a coordonatelor vasului către centrele autorizate de către administraţia statului sub pavilionul căruia navighează (în acest caz – Malta).

Pentru moment, nu ştim dacă sistemul LRIT a fost instalat la bordul lui Arctic Sea. Şi dacă nu, de ce? Dacă da, unde sunt înregistrările automate ale poziţiilor succesive, şi ce arată ele? Bineînţeles că orice sistem radio, LRIT, poate fi oprit; este de ajuns să îi fie scoasă sau distrusă antena. Dar înregistrările puteau indica cu precizie momentul în care semnalul a fost întrerupt.

Semnalul din Golful Gascogne

Istoria semnalului care provine de la un sistem mai vechi - AIS (Automatic Identification System) – intrigă specialiștii. AIS permite cunoasterea identității, statutului, poziției, vitezei și rutei navelor care se găsesc în zona de navigație, datorită schimburilor automate de mesaje dintre nave prin radio (VHF). Sistemul este activ pe distanțe de 30 până la 50 de mile marine. Cum se face atunci că un semnal AIS a fost difuzat în Golful Gascogne sâmbăta trecută, zonă unde acum știm că vasul nu a fost niciodată? Reprezentantul Rusiei la NATO, Dmitri Rogozine, recunoaște că flota rusa este cea care a emis acel semnal. El explică că a fost necesar pentru a distrage atenția de la pregătirile militare ruse în regiunea Capului Verde.

Dar ideea nu a fost prea eficace din moment ce francezii şi autorităţile Capului Verde semnalaseră prezenţa lui Arctic Sea în zonă, iar dezminţirile ruşilor nu par prea credibile. În plus semnalul a fost unul ciudat: a dispărut foarte repede. În fine, Dmitri Rogozine pare să ignore faptul că pentru a emite un semnal specific al unei nave în locul ei, trebuie să dispui de aparatul său AIS demontat, sau să îi cunoşti atât de bine codurile încât să le poţi imita exact într-un moment în care aparatul AIS original nu funcţionează. Cum au avut militarii ruşi aparatul sâmbătă dacă, conform declaraţiilor oficiale, nu au urcat la bordul lui Arctic Sea decât duminică, 16 august, la ora 21 GMT şi nu au avut contact cu echipajul înainte, echipaj care se afla sub controlul celor opt piraţi?

Întrebări mai puţin tehnice

Există şi întrebări mai puţin tehnice care rămân fără răspuns. Câteva exemple:

-cine sunt estonienii, letonii şi rușii arestați pe navă? Simplii bandiți? Cum au putut simplii bandiți să ocolească aproape jumătate din Europa și o parte din Africa pe rute maritime frecventate și supravegheate, fără a fi zăriți?

-«eliberarea» lui Arctic Sea a avut loc fără un foc de armă. Au avut un acord prealabil care le-a permis asta? Un acord între cine şi cine? Oferind ce contra ce? A fost plătită o răscumpărare? Ce sumă? Cui? Şi dacă nu a fost plătită de ce piraţii nu au opus rezistenţă? De ce nu au început să îşi ucidă ostaticii?

-care este starea sănătăţii marinarilor eliberaţi? Poliţia suedeză a declarat că dispune de fotografii făcute după atacul din 24 iulie, în marea Baltică, fotografii în care mai mulți membrii ai echipajului sunt răniți. Cum s-au descurcat, echipajul şi răpitorii să continue să navigheze cu răniți la bord?

-de ce, nu numai Rusia ci şi NATO şi autoritățile malteze, păstreză o tăcere suspectă în această afacere? Purtătorul de cuvânt al Malta Maritime Authority a declarat că s-au primit instrucţiuni pentru a nu divulga nici o informaţie. Pentru o operaţiune de pirataj, destul de banală în contextul actual, este un comportament mai degrabă surprinzător.

Este vorba cu siguranţă despre o afacere care este departe de a fi încheiată și care riscă o turnură imprevizibilă. Vom cunoaşte vreodată ce s-a întâmplat cu adevărat?

Mai bine de 1200 de internauți ruși au răspuns întrebării unui site rusesc despre cauzele dispariţiei Arctic Sea. 60% au presupus că este vorba despre o operaţiune a forţelor speciale ruseşti, 37% estimează că a fost o reglare de conturi în urma unui diferend la nivel comercial şi doar 1% crede că a fost vorba de un act de banditism sau piraterie. Singurul lucru pe care îl putem spune este că versiunea oficială nu a convins deloc publicul.