Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Presa franceză sub lupa intelectualilor din Hexagon

Sub titlul "Intelectualii judecă mass-media", editura Mordicus publică două volume de interviuri cu cei mai prestigioşi intelectuali francezi. Întrebaţi care-i părerea lor despre presa franceză de astăzi, majoritatea dintre ei nu ezită s-o critice, să se arate agasaţi de tonul folosit de jurnalişti. Televiziunea este ţinta principală a criticilor. E drept că pe de altă parte unii dintre filosofi nu ezită să se folosească şi ei de această platformă pentru a se face cunoscuţi.

Mass-media îi fascinează, îi irită, uneori îi revoltă pe intelectuali. Mulţi dintre aceştia sunt însă ca toată lumea, caută şi ei recunoştinţa mediatică. Greu deci pentru un intelectual, pentru un filosof în 2011 să evite ziarele, televiziunile sau radiourile.

Ce tribună mai bună pentru a-şi exprima ideile şi a transmite un mesaj societăţii decât aceste medii de informare. Intelectualii interogaţi de editura Mordicus întreţin însă relaţii diferite cu presa, unii sunt mai apropiaţi, alţii nu, fiecare se foloseşte de ziare şi audiovziual cum poate mai bine.

Toţi au însă în comun o îngrijorare: influenţa tot mai mare, controlul am putea spune, pe care-l exercită mass-media pe ansamblul activităţilor sociale şi chiar pe democraţie, pe funcţionarea acesteia. O altă problemă care-i alarmează pe intelectualii francezi este importanţa pe care au luat-o fluxurile de informaţii nu întotdeauna verificate. Cert, maşina de fabricat ştiri a devenit astăzi internetul, o sursă ce nu este însă neapărat fiabilă.

André Comte-Sponville, filosof de inspiraţie materialistă, raţionalistă şi umanistă, este totodată o personalitate mediatică. Pentru el, presa este utilă, preţioasă şi de neînlocuit. Din păcate, spune gânditorul, calitatea ziarelor noastre a devenit mediocră.

Era însă de aşteptat întrucât jurnalismul te împinge la mediocritate. Pe de o parte pentru că jurnalistul este rugat să producă tot mai repede. Apoi, şi pentru că, spune Comte-Sponville, nu ajungi jurnalist din întâmplare. Cei mai talentaţi dintr-o generaţie de obicei fac ceva mai bun decât jurnalism. Pe scurt, jurnaliştii ar fi niste rataţi ai altor profesii, ne lasă să înţelegem filosoful. Colegul lui, Régis Debray, e mai puţin crud cu ziariştii.

Ba chiar e de părere că "oameni politici au devenit azi servitorii jurnaliştilor. Statul democratic a devenit media-dependent şi deci docil în faţa noii puteri spirituale care emană din societate civilă adică banii şi imaginea. Întrebarea "Oare mass-media ameninţă democraţia" şi-o pune dealtfel istoricul şi filosoful politic Marcel Gauchet. Denunţând dramatizarea cotidiană a informaţiei, credibilitatea ziariştilor este erodată.

Nu conţinutul informaţiei este pus la îndoială ci punerea ei în scenă, agenda şi ierarhizarea informaţiilor. Marele sociolog şi filosof Edgar Morin vine cu o analiză foarte pertinentă, inedită dar şi provocatoare despre violenţa la televiziune. Pentru el, această violenţă a jocurilor şi a filmelor este complet ludică, precum cea din desenele animate.

Fireşte, cinemaul poate da idei despre anumite forme de agresiune dar cauzele profunde ale delincvenţei juvenile urbane sunt sociale - dezintegrarea familiei, viaţa în ghetouri, şamd. Analiza lui Morin este că într-o viaţă cotidiană banală, cuminte, puţin monotonă, toate aceste crime şi violenţe vizibile în filme şi la televizor nu sunt decât un mijloc imaginar care-ţi permite să nu treci la fapte.