Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Români din Bruxelles: Mirela Niţă Sandu, un profesor prin excelenţă

mirela-nita.jpg

Mirela Niţă. Foto: Arhiva personală

Mirela Niţă este profesoară de limbă şi civilizaţie română la Bruxelles. Ea este responsabilă pentru a le fi deschis apetitul pentru limba română funcţionarilor europeni. Aflată de câţiva ani la Bruxelles, Mirela Niţă este introdusă în cercurile comunitare de aportul la răspândirea unei limbi aproape necunoscute în UE.

Profesoară de vocaţie şi pedagog, Mirela Niţă este şi co-fondatoarea unei asociaţii pentru învăţarea limbilor străine în capitala Europei. Pentru RFI, ea spune povestea unei pasiuni şi descrie deliciile şi satisfacţiile profesiunii de pedagog pentru elevi adulţi care provin din toate colţurile Europei.

Mirela Niţă este profesoară. În România, până în 2007 s-a dedicat predării limbii franceze. De altfel, ea este în continuare profesor titular la Colegiul Naţional Iulia Haşdeu din Bucureşti. În Bruxelles, Mirela Niţă a descoperit însă o pasiune şi mai mare: cea a predării limbii sale materne, româna, unor pasionaţi de limbi străine. Unii dintre ei sunt funcţionari europeni. Experienţa nu era complet nouă, întrucât ea predase şi în România limba română ca limbă straină, din 1994.

În configuraţia actuală a UE, simbioză de culturi, limbi şi civilizaţii este mare. Adesea este vorba despre o necesitate profesională, aceea de a învăţa limba unei alte ţări, dar uneori este pur şi simplu un hobby, o plăcere. Mirela Niţă ne explică:

«Există două interese: am studenţi care vin în interes de serviciu şi studenţi care vin în interes personal. Dar şi cei care care vin din interes de serviciu sfârşesc prin a găsi un interes personal

Studenţii, invăţăceii Mirelei Niţă, sunt funcţionari de toate gradele din diverse instituţii europene. Unii dintre ei beneficiază de cursuri individuale pentru care profesorul se deplasează la ei la birou, întrucât se pleacă de la ideea că duc lipsă de timp.

A preda pentru adulţi străini nu este uşor, dar ceea ce a fost cel mai inedit pentru Mirela Niţă a fost examenul pe care aceasta l-a dat pentru a fi numită profesor de limba română pe lângă instituţiile europene:

«A fost cel mai dur interviu pe care eu l-am avut în viaţa mea şi sunt profesor de 20 de ani. Am plecat de la ideea că interviul va dura cinci sau zece minute, pentru că aşa mi se spusese, şi în momentul în care am ajuns acolo, interviul a durat o oră şi jumătate. Iar o jumătate de oră eu a trebuit să predau în faţa unei comisii anglofone limba română fără a folosi creion, marker, stilou, fără a scrie nimic, fără a interveni în nicio altă limbă decât limba română prin limba română. La sfârşit a trebuit să fac un feed-back, şi în funcţie de cât au reţinut ei din ceea ce am predat eu, fără a pregăti absolut nimic, acesta a fost punctajul de departajare

Cum au loc cursurile de limba română?

«Avem foarte puţine cărţi de română ca limbă străină, sau cele care sunt nu sunt aşa cum profesorul le gândeşte. Probabil că fiecare profesor gândeşte o carte altfel şi ceea ce-mi rămâne este să scriu o carte aşa cum eu doresc să fie. Iau din mai multe cărţi informaţii, încerc să le leg şi atunci lecţia are de fiecare dată trei paşi. Există o parte de gramatică, există o parte de audiţie, există o parte de lectură. Pentru ca studentul, timp de două ore cât durează cursul, să nu se plictisească, totul trebuie să se lege. Deci de fiecare dată trebuie să existe aceeaşi temă pentru toţi cei trei paşi

Mirela Niţă este însă un profesor fericit şi satisfăcut să vadă că unii din studenţii săi au atins un nivel extrem de avansat în limba română:

«Este o satisfacţie imediată. Eu am fost profesor de limba franceză ca limbă străină foarte mulţi ani. Dacă pentru limba franceză satisfacţiile sunt îndepărtate, aşteptam ca elevul să urmeze o facultate în domeniu şi atunci profesorul spune: voilà, este elevul meu, unde a ajuns el! Atunci când este vorba despre limba maternă pe care o predai, satisfacţia este imediată. În momentul în care studentul vorbeşte propria ta limbă, iar tu îl înţelegi, nu cred că există o satisfacţie mai mare.

Iar în plus, îi văd, nu sunt puşti. Sunt oameni serioşi şi nu sunt interesaţi doar de limbă în sine, nu ne întâlnim doar pentru a învăţa limba română. Invăţăm cultură, civilizaţia, intrăm în detalii, sunt interesaţi de scriitorii români, sunt interesaţi de tot ce se întâmplă în România. Sunt interesaţi de turism, pleacă în vacanţă în România, trebuie să le recomand unde să se ducă, de ce acolo şi nu în altă parte…»

A-ţi preda limba materna unor oameni interesaţi să o înveţe este o experienţă cu mult mai puternică şi îmbucurătoare decât cea de a fi profesor de limbi străine. Este ceea ce-mi mărturisea Mirela Niţă, care adaugă că nu i-ar fi dificil să se întoarcă la predarea limbii franceze…

Dar această pasiune a avut şi un alt rezultat concret. Împreună cu o colegă şi prietenă, ea a fondat în Bruxelles o asociaţie fără scop lucrativ numită EuropaNova, care numără deja 50 de membri:

«A fost creată în ideea de a avea un spaţiu de dialog intercultural unde să putem organiza evenimente. Este şi o şcoală de limbi, deci eu predau româna şi prin intermediul acestui “asbl” (asociaţie fără scop lucrativ) care are un parteneriat cu librăria Cărtureşti de la Bucureşti pe partea de librărie (pentru că avem şi bibliotecă, mediatecă, librărie) şi un alt parteneriat cu Institutul Cultural Român.»

Scopul acestei asociaţii a fost acela de a promova limba şi literatura română, dar pentru o mai bună vizibilitate, proiectul a fost dezvoltat în cele din urmă sub forma unei şcoli de limbi din Balcani şi din Europa Centrală. Asociaţia îşi caută pentru moment un sediu şi speră să debuteze pe baze solide anul viitor.

Iar între timp, Mirela Niţă îşi continuă activitatea de profesor desfăşurată nu doar pe lângă instituţiile europene, ci şi în diferite centre cum este Institutul Liber Marie Haps, din Bruxelles, şi Centrul de Limbi Străine CLL. Şi cu toate că, aşa cum mai toată lumea îşi propune, şi Mirela Niţă s-a gândit să-şi încerce norocul şi ca funcţionar european, ea crede că de fapt cel mai bine îşi poate exprima creativitatea în calitate de profesor:

«Nu ştiu dacă sunt dispusă să-mi schimb profesia. Este o foarte mare dilemă… îmi place foarte mult. Îmi creez lecţii mergând în tramvai, deci îmi imaginez cum trebuie să-mi predau cursul la nivel trei, de exemplu…

Când părinţii mei mă întrebau ce vreau să devin când voi fi mare, nu spuneam doctoriţă, am spus dintotdeauna profesoară şi am devenit profesoară.

Nu ştiu, cred că mi-e destul de greu să renunţ… »

Români din Bruxelles VII: Mirela Niţă Sandu, un profesor prin excelenţă