Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Sondaj: 50% dintre români cred că TVR merge în direcţia potrivită

televiziunea-romana-o-institutie-care-romanii-au-incredere.jpg

Televiziunea Română, o instituţie în care românii au încredere, potrivit sondajului CURS

 „În televiziune, cel mai important lucru este să produci...” - iată un motto strâns legat de calitatea conţinutului, valabil deopotrivă pentru posturile comerciale şi pentru postul public. TVR îşi propune să elaboreze un nou set de valori fundamentale în cadrul instituţiei, o Cartă, un document menit să recâştige, în timp şi cu acţiuni asociate, încrederea plătitorilor de taxe tv. Un prim instrument de ajutor este studiul realizat de Centrul de Sociologie Urbană şi Regională (CURS), prezentat marţi de televiziunea publică, potrivit căruia 45% dintre telespectatori cred că, prin programele transmise în ultima perioadă, TVR merge, în general, în direcţia corectă.

Un procent însemnat consideră însă exact contrariul: 24% spun că postul merge într-o direcţie eronată. Sondajele de opinie, coroborate cu grupuri-focus, au fost realizate atât în rândul publicului, cât şi în rândul angajaţilor instituţiei, în scopul de a trasa o direcţie şi o imagine nouă a postului public în faţa tuturor plătitorilor de taxă TV (circa 5,6 milioane de familii).

TVR, în căutarea unei noi identităţi

Alexandru Lăzescu, preşedintele TVR, spune că unul dintre obiectivele actualului management a fost, de la bun început, recâştigarea reputaţiei şi creşterea gradului de încredere din partea publicului. Prin elaborarea valorilor şi a misiunii postului public într-o Cartă, document realizat cu sprijinul Centrului pentru Jurnalism Independent, românii se vor putea regăsi în ceea ce Televiziunea Română oferă în conţinutul programelor sale, spune preşedintele instituţiei.

Cred că un element important este acela de a produce cât mai mult [conţinut tv de calitate – n.red.], nu să împachetezi mereu ce iei din altă parte. Putem să facem mai mult”, a declarat Alexandru Lăzescu. „Acum, legat de Carta TVR, sigur, ea este doar o noţiune teoretică acum, dar trebuie definită într-un fel. Legea 41 este foarte generală din perspectiva asta... Aşa că am vrut să aflăm părerea oamenilor din afara instituţiei şi din interiorul ei”, cu ajutorul cercetărilor realizate de CJI şi CURS.

Ca să ajungem la această Cartă, la nişte principii foarte clare, dincolo de o frază generală, trebuie să avem concret şi nişte acţiuni. Sigur, poţi să spui că sunt alte programe foarte bune, de divertisment, că TVR nu e distractiv... dar ca să poţi să ajungi la un set de principii, trebuie să detaliezi un plan al acţiunilor. Asta e foarte important. Pentru obiectivitate, am apelat la sprijinul Centrului de Jurnalism Independent”, explică preşedintele Televiziunii Române.

Am constatat - empiric în prima fază apoi, în urma unui sondaj la nivel naţional, în cea de-a doua - faptul că românii au încredere în TVR. Vom construi pe acest fundament al încrederii şi ne propunem ca, odată cu definirea şi comunicarea explicită a valorilor şi a misiunii TVR, plătitorii de taxă tv, pe de o parte şi angajaţii TVR, pe de altă parte, să se regăsească şi mai mult în ceea ce Televiziunea Română oferă publicului”, a mai spus Lăzescu.

CJI: Nu poţi reforma o instituţie publică cu oameni demotivaţi

Soluţia de reformare a TVR vine inclusiv de la simplul angajat, semnalează Ioana Avădani, directorul Centrului pentru Jurnalism Independent: „Una dintre problemele majore pe care noi le-am identificat este –şi o să sune un pic patetic, dar asta e – lipsa mândriei de a lucra la televiziune. Percepţia noastră, a CJI, lucrând cu oamenii din televiziune era că e naşpa să lucrezi la televiziune, dar trebuie, acolo e un loc sigur de muncă. Vrem să trecem peste lucrurile acestea, pentru că nu poţi să schimbi, să reformezi, să reconstruieşti o instituţie publică cu oameni demotivaţi, cu oameni care nu cred în misiunea lor. O mare parte din proiectul nostru este deci să creem sprijin în interiorul organizaţiei pentru un astfel de proiect.

Ioana Avădani subliniază că publicul are propria sa percepţie în ceea ce înseamnă interesul general, diferită uneori de standardele jurnalismului de televiziune. Ca atare, TVR trebuie să se plaseze la intersecţia acestor două perspective. Postul public „nu trebuie să ajungă în situaţia în care oamenii îl privesc cu respect, dar nu-i urmăresc programele”, subliniază directorul Centrului pentru Jurnalism Independent.

Alte probleme semnalate de preşedintele TVR:

  • Regândirea programelor televiziunii trebuie făcută raportat la evoluţia online-ului şi instrumentelor social media.

  • Datoriile TVR: au loc discuţii cu NBC Universal, care a dat recent instituţia în judecată pentru neplata licenţelor pentru o serie de filme şi seriale. Problemele cele mai mari sunt semnalate la contractele semnate pe sume uriaşe pentru meciuri de fotbal. În ceea ce priveşte contractul pentru Champions League, banii sunt imposibil de recuperat.

  • În contextul datoriilor acumulate, dar şi a altor decizii nefericite luate în ultimii ani, împreună cu o firmă străină de audit, se va pune la punct un plan de restructurare a personalului TVR.

„Sondaj TVR: Românii consideră că TVR merge într-o direcţie bună - Ştirile TVR sunt lider la obiectivitate, imparţialitate şi agenda cetăţeanului”

Date din studiul sociologic organizat de CURS în luna octombrie la solicitarea TV, la nivel naţional, pe un eşantion de 1102 respondenţi cu vârste de 18 ani şi peste, marjă de eroare ±3%:

  • Românii aşteaptă de la TVR obiectivitate, independenţă, modernizare, programe interesante, interactivitate, noutate, televiziune de calitate occidentală.

  • Aproape jumătate dintre români - 45% - consideră că schimbările care s-au petrecut în ultimul timp în materie de programe la TVR merg într-o direcţie bună, faţă de 24% care consideră că direcţia este greşită.

  • TVR se modernizează, progresează – spun 58% dintre repondenţi, faţă de 32% care cred contrariul.

  • 81% dintre cei intervievaţi cred că TVR respectă morala tradiţională.

  • 79% spun că postul nu prezintă violenţă în exces.

  • Un procent foarte strâns se evidenţiază la capitolul interactivitate . 41% consideră că nu există interacţiune cu telespectatorul, faţă de 37% care au răspuns pozitiv.

  • 84% cred că TVR este un post „serios”.

  • Creativitate: 50% văd TVR ca original, inovativ, creativ, faţă de 37% care contrazic afirmaţia.

  • 65% dintre români au încredere în Televiziunea Română, faţă de 22%, care nu au încredere.

  • 55% cred că postul corespunde ideii de televiziune publică.

  • 78% dintre repondenţi consideră că TVR mediatizează valorile culturale.

Programele de ştiri TVR

  • Conduc topul despre obiectivitate 66%, urmate de Antena 1 şi Pro TV, la egalitate cu 59%.

  • Împart podiumul cu Pro TV în topul imparţialităţii cu 53%, urmate de TVR 2 cu 43%, Antena 1 – 42%, Realitatea TV -37%.

  •  „Respectă agenda cetăţeanului”, spun 71% dintre repondenţi, faţă de TVR 2 cu 54%, Realitatea TV – 52%, Antena 3 – 49%, Pro TV – 44%.

  • Programe de ştiri preferate: Pro TV - 25%, Observator Antena 1 – 23%, TVR 1 – 20%, Realitatea TV 10%, Antena 3 – 7%.

  • Cele mai bune ştiri: Pro TV – 32%, TVR 1 – 23%, Antena 1 – 17%, Realitatea TV – 12%, Antena 3 – 6%.

Extrase din Comunicatul TVR

Studiul face parte dintr-o serie de consultări demarate de TVR în această toamnă ce stau la baza proiectului TVR de reformulare a misiunii sale publice, se arată într-un comunicat al instituţiei. Proiectul a demarat în septembrie, în parteneriat cu Centrul pentru Jurnalism Independent, organizaţie non-guvernamentală care acţionează pentru păstrarea standardelor jurnalistice. Finalitatea proiectului constă în elaborarea unei Carte TVR (2012), un document care va stabili în detaliu modul de operare al instituţiei şi valorile sale fundamentale.

Respectând cadrul legislativ stipulat de Legea 41 din 1994 privind funcţionarea Televiziunii Române, TVR doreşte ca „misiunea sa publică să depăşească spaţiul strict impus de limbajul legislativ, să se adapteze noii realităţi din industria media şi să devină clară pentru telespectatori”.

Proiectul presupune cercetarea, documentarea modului de funcţionare a altor televiziuni publice şi consultarea segmentelor de public ale TVR. El se derulează pe durata a nouă luni, începând din luna septembrie 2011, şi include şi activităţi menite să redefinească şi să consolideze rolul Ombudsmanului, perceput ca reprezentant al publicului în cadrul TVR.

TVR emite pe şase canale, plus un canal experimental - TVR HD. TVR acoperă cele mai importante ştiri la nivel naţional, prin cinci studiouri teritoriale. Instituţia îşi desfăşoară activitatea sub controlul Parlamentului. Preşedintele Consiliului de Administraţie este numit de către Parlament pe o perioadă de patru ani. CA cuprinde 13 persoane, desemnate prin votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.

Principala sursă de finanţare a televiziunii publice o reprezintă taxa TV, care în acest moment este cea mai scăzută din Uniunea Europeana, adică 4 lei / familie lunar. Fondurile pe care Televiziunea Română le primeşte de la bugetul de stat merg în proporţie de 98% direct către Societatea Naţională de Radiocomunicaţii, pentru transmisia terestră.

TVR este afiliat la importante organizaţii internaţionale din domeniul audiovizualului: EBU (European Broadcasting Union), EGTA (European Group of Television Advertising), CIRCOM Regional (Asociaţia Televiziunilor Publice Regionale din Europa), Arte France, IFTA (Federaţia Internaţională a Arhivelor de Televiziune).

 
Alexandru Lăzescu, preşedintele TVR, şi Ioana Avădani, director CJI, despre studiul CURS