„Următorul președinte să se asigure că guvernarea se face pentru toată lumea”

Reporter: Am reținut din această scrisoare adresată candidaților la prezidențiale că cea mai importantă datorie a președintelui este de a fi factor declanșator în acțiunea de reformă a statului. Puteți să detaliați puțin această așteptare?

Raluca Prună: Da. Ceea ce am dorit noi, la Inițiativa pentru Cultură Democratică în România, a fost, în primul rând, să setăm așteptările de la mandatul prezidențial, în condițiile în care ceea ce noi propunem este ceea ce vrea societatea românească, anume o opțiune europeană pentru România, europeană în sens larg. În acest sens, sigur că a vorbi despre un rol declanșator al reformei statului în România era inevitabil. Pentru că ne găsim la capătul a aproape trei ani în care am văzut cum instituții ale statului, inclusiv instituția prezidențială, au fost supuse unor presiuni, suntem în situația în care publicul, societatea românească are tot mai puțin încredere în instituțiile statului și noi credem că acest lucru nu poate continua. Credem că este necesară o reformă profundă a statului în care președintele, ca instituție unipersonală, ca persoană care este aleasă direct de către cetățeni, are un rol fundamental.

Reporter: Din păcate, i-au fost ciuntite atribuțiile în ultima perioadă, după cum bine știm cu toții. Ce putere mai are primul om în stat, cel votat de cei mai mulți cetățeni?

Raluca Prună: Spuneți că i-au fost ciuntite atribuțiile. Da, așa este. Acest lucru face parte din aceste presiuni asupra rolului mandatului prezidențial. Eu cred că toate aceste lucruri pot fi corectate. Nu va fi o premieră ca Curtea Constituțională din România să își redefinească puțin jurisprudența, să revină asupra jurisprudenței sale și să înțeleagă că limitele constituționale nu pot fi restrânse. Eu cred, și pot face chiar și un pariu, că jurisprudența acestei curți se va schimba. Acest lucru este inevitabil pentru că noi suntem o republică semiprezidențială. Sigur că președintele nu conduce executivul, însă are atribuții importante definite de Constituție și nu poate fi transformat într-un notar care doar ia act de ce vor părțile, de ceea ce dorește guvernul sau un ministru al justiției în materia numirilor sau a revocărilor, să spunem, în funcțiile înalte în stat. Tocmai pentru că președintele are niște roluri definite în constituție, tocmai pentru că este ales în mod direct și pentru că este cea mai puternică instituție în stat, trebuie să poată să facă mai mult decât atât, mai mult decât a apostila ceea ce dorește o putere sau alta în stat.

Reporter: În scrisoarea deschisă adresată candidaților scrie că în zona justiției și a statului de drept președintele trebuie să fie principalul susținător al separației puterilor în stat și că președintele, fie că e un bărbat sau o femeie, ar trebui să facă numiri sau revocări din funcție ținând cont de opinia Consiliului Superior al Magistarturii. Este terenul dumneavoastră, doamna Prună. Dacă CSM este politizat, ce facem?

Raluca Prună: Asta nu este o întrebare ușoară. Când am vorbit mai devereme despre reforma statului sigur că asta nu exclude și o reformă a puterii judecătorești. Eu nu sunt îngrijorată cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii. Am să vă spun și de ce. Avem un Consiliu care este perceput ca fiind politizat. Avem acte nu ale Consiliului, ci ale unor membrii ai Consiliului care își depășesc mandatul sau care acționează în nume personal. Nu am să dau nume. Sunt foarte cunoscute. Pe de altă parte avem o magistratură foarte puternică, care are o voce. O magistratură care prin asociații ale judecătorilor a reacționat de fiecare dată foarte ferm și foarte corect în privința justiției. Când spun asta nu vorbesc de câțiva oameni care au semnat scrisori deschise către CSM sau scrisori deschide adresate publicului în general. Vorbesc de mii de magistrați. În condițiile acestea am încredere că o schimbare de context în România va determina în mod inevitabil și o schimbare de atitudine a unor membrii din Consiliul Superior al Magistraturii. Cât privește președintele, noi am vorbit despre aceste numiri și revocări din funcțiile înalte din magistratură tocmai că în acești ultimi trei ani am văzut cum rolul Consiliului a fost de multe ori decorativ. Am avut un ministru al justiție care a făcut propuneri ignorând avizul consultativ negativ al Consiliului Superior al Magistraturii. În acest context credem că într-o asemenea situație, în care un ministru face o propunere în ciuda avizului negativ, președintele ar trebui să își exercite rolul de mediator care este prevăzut în Constituție. Ar trebui să înțeleagă înainte de a face propunerea ce anume aduc cele două părți pe poziții absolut contrare, Consiliul pe de o parte și ministrul pe de altă parte. Ar mai fi de dorit ca președintele să evite situații ca acelea de la DIICOT, în care s-a făcut o propunere care apoi a rezultat într-o demisie, în ciuda reacției publice a peste 120 de procurori din DIICOT. A fost un exemplu concret. Este loc și aici ca președintele să își exercite în mod mai ferm, mai activ, un rol de mediator, pentru a face o propunere în clipa în care se asigură că toate părțile au ajuns la un consens.

Reporter: Am impresia că dumneavoastră vorbiți despre o societate aproape ideală în care există consens, în care oamenii politici sunt responsabili. Ce ne facem, însă, cu situația noastră, cât se poate de clară, în care președintele vine dintr-un partid politic, dar puterea pare să fie concentrată, și chiar este, în mâna altui partid politic. Foarte greu se pot mișca lucrurile în asemenea condiții, indiferent de cine va fi la Cotroceni din noiembrie.

Raluca Prună: Noi nu promovăm o societate ideală, ci o societate în care cea mai importantă este domnia legii. Cred că ar fi eronat să considerăm că ceea ce s-a întâmplat în acești ultimi trei ani, și în alte perioade mai agitate de coabitare, este norma, este ceea ce ar trebui să se întâmple. Coabitarea există nu numai în România, ci și în alte sisteme de drept. Tocmai de aceea avem o lege. Tocmai de aceea avem un design constituțional care cere părților să conlucreze și să nu acționeze într-un sens care să nemulțumească profund o parte sau alta. Este vorba despre un echilibru între puteri. Este vorba despre un consens. Eu personal, și ICDE, credem că acest lucru este posibil. Nu este ușor, dar tocmai de aceea vorbim de prima funcție în stat, o funcție de demnitate extraordinară. Dacă vreți, aici este cunoașterea tacită, savoir faire-ul președintelui care va fi desemnat prin alegeri. Încă o dată, nu va fi ușor! Însă este absolut obligatoriu ca următorul președinte să poată trece peste o situație conflictuală în societatea românească, peste o dihotomie în societatea românească și să se asigure că guvernarea, în general, se face pentru toată lumea. Și pentru cei care au votat majoritatea din Parlament și mai ales pentru minoritatea care nu se găsește în acea majoritate.

Reporter: Ați trimis această scrisoare deschisă tuturor candidaților la președinția României. Așteptați vreun răspuns? Ați primit vreun răspundede la cineva?

Raluca Prună: Nu am primit, din cunoștința mea, la ICDE niciun răspuns deocamdată. Este adevărat că nu început campania electorală. Nu așteptăm un răspuns direct către noi. Așteptăm ca răspunsul să fie o dezbatere între candidați. Cred că toți cei care votăm vrem să vedem programe politice ale candidaților și dezbateri între candidați pentru diferitele opțiuni pe care aceștia le pun pe masă, ca să știm ce votăm.