Dosarul Revoluției: "Trebuie găsit vinovat cu vinovat". Procurorul general, obligat să ceară redeschiderea urmăririi penale în cazul lui Petre Roman și al lui Teodor Brateș

Procurorul general interimar Bogdan Licu a infirmat ieri soluţia de clasare dispusă în luna aprilie de procurorii militari faţă de Petre Roman şi va cere instanţei redeschiderea urmăririi penale pe numele fostului premier pentru infracţiuni contra umanităţii. De asemenea, procurorul general a infirmat decizia de clasare pe numele lui Teodor Brateş, fost redactor-şef la Televiziunea Română.

Teodor Mărieș: Procurorul general interimar Bogdan Licu era obligat să facă acest lucru. Curtea Europeană pentru Drepturile Omului precizează foarte clar în deciziile sale că trebuie făcută o anchetă efectivă. Asta înseamnă că trebuie găsit vinovat cu vinovat. O mare parte a acestor vinovați, de fapt, sunt găsiți prin cercetările făcute de generalul Dan Voinea în urmă cu 10 - 12 ani pentru a fi pedepsiți vinovații, nu doar pentru a fi trimiși 3 inculpați în instanță (Ion Iliescu, Dan Iosif și Gelu Voican Voiculescu). Nu (zic – n. red.) că ei n-ar fi vinovați, dar unde sunt cei care au tras 20 de milioane de gloanțe în acea perioadă?

Rep: Realist vorbind, acum, la 30 de ani de la Revoluție, ce martori mai sunt? Ce amintiri mai au ei? Ce șanse dați să avem un verdict totuși?

Teodor Mărieș: Marea majoritate a criminalilor trăiesc. Martorii, trăim mulți. Probe exsită absolut suficiente. Acum spun un lucru de bun simț: cum câștigam noi la CEDO, se dădea soluție pe crime împotriva umanității, dacă nu existau probe? Eu am mers cu acele probe, CEDO a văzut acele probe, a dat sentința și, REPET, a cerut anchetă efectivă de găsire a vinovaților, dreptate și despăgubiri pentru familiile care au suferit și nu în ultimul rând satisfacție națiunii române.

Rep: Ne-am întrebat de multe ori în acești 30 de ani cine a tras în noi după 21 – 22 decembrie. Petre Roman a spus în declarația pentru MEDIAFAX că demersul procurorilor de a cere redeschiderea urmăririi penale pe numele său, în dosarul Revoluției, este „o absurditate”, o poveste cusută cu ață albă, deoarece el a fost numit premier în 27 decembrie, iar între 22 și 25 era „nimeni”. Despre implicarea lui Petre Roman și a lui Teodor Brateș, fost redactor șef TVR, ce ne puteți spune?

Teodor Mărieș: Teodor Brateș era omul cu zvonistica. El primea de la etajul 11 unde Marțian (n.red. - Dan Marţian s-a numărat printre fondatorii Consiliului Provizoriu al Frontului Salvării Naţionale, a fost membru fondator al ''Clubului 22 TVR'' şi a fost distins cu medalia ''Revoluţia română din decembrie 1989'') și echipa lui Iliescu și a lui Brucan, transmitea toate acele tâmpenii, practic o diversiune incredibilă, care s-a făcut prin intermediul Televiziunii Române, apă otrăvită, teroriștii ies din toate catacombele samd. Diversiunea după 22 decembrie aparține grupării pro-Moscova a lui Ion Iliescu. Până în 22 decembrie, crimele și arestările, care nu sunt puține - e vorba de vreo 2.000 de oameni la Timișoara și la București (în perioada 16 – 22 decembrie), câteva sute de morți și aproape 1.000 de răniți  - despre aceștia sigur că nu avem ce să spunem altceva decât că au fost reprimați, așa cum spune CEDO, de către forțele represive ale regimului comunist (Armată, Miliție, Securitate și gărzi patriotice). Petre Roman e în toate pozele! Petre Roman a fost prim-ministru (de facto - n.red) din 22 decembrie. Ce vorbește Petre Roman?

Clasările din dosarul Revoluției au fost dispuse de procurori în luna aprilie a acestui an, aceștia motivând că decizia de închidere a cauzei vine după ce fie a survenit decesul păriților, fie (așa cum e cazul fostului premier Petre Roman și a fostului redactor șef al TVR, Teodor Brateș) nu au fost probe concludente privind implicarea lor în săvârșirea de infracțiuni contra umanității.

Numai rechizitoriul, care a fost înaintat instanței supreme la acel moment, avea 12 volume și 3.280 de file, în timp ce dosarul cauzei avea 3.330 de volume, dintre care 2.030 de volume au fost administrate după data de 13.06.2016.

Potrivit statisticilor Institutului Revoluției Române din Decembrie 1989, intervalul 17-22 decembrie 1989 s-au înregistrat 271 de martiri, 22-25 decembrie — 715, după 25 decembrie au fost înregistrate 113 victime, iar fără dată exactă au fost înregistrate alte 67. Astfel, Revoluția din 1989 a avut în total 1.166 de victime în orașele declarate martir: Alba Iulia, Arad, Brașov, Brăila, București, Buzău, Caransebeș, Cluj-Napoca, Constanța, Craiova, Cugir, Hunedoara, Lugoj, Reșița, Sibiu, Târgoviște, Târgu Mureș, Timișoara.