Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Cum se explică scorul Vioricăi Dăncilă și de ce candidata PSD ar putea obține 40% în turul II?

cristian_pirvulescu_referendum_familie_psd.jpg

Politologul Cristian Pîrvulescu
Image source: 
site-ul SNSPA

Politologul Cristian Pîrvulescu face la RFI analiza turul I al alegerilor prezidențiale. El spune că scorul obținut de PSD în aceste alegeri prezidențiale este de fapt unul slab. Viorica Dăncilă a câștigat doar în 10 județe din România. Candidata PSD, care dispută finala cu președintele în exercițiu Klaus Iohannis, va obține 40% la turul al II-lea, dacă nu chiar mai mult. Cu cât prezența la vot va fi mai mică pe 24 noiembrie, cu atât PSD va mobiliza mai mulți alegători și va obține un scor mai mare, explică decanul SNSPA (AUDIO).

Prezența scăzută în țară, cea mai scăzută din istoria post decembristă, ar trebui să îngrijoreze. Pe de altă parte, prezența crescută în diaspora, peste 675.000 de persoane, este un rezultat excepțional. Asta va compensa într-o oarecare măsură ceea ce s-a întâmplat în țară. În final am putea avea în jur de 50-52% prezență la vot.

Cred că prezența scăzută ar trebui să îngrijoreze. De obicei la turul al II-lea se participă mai puțin decât la turul I. Avem doar două excepții, 2009 și 2014. S-ar putea să avem o prezență redusă care ar avantaja-o pe Viorica Dăncilă.

Viorica Dăncilă, PSD, 23,79%

La o prezență de 47% la alegeri aceasta este capacitatea de mobilizare a PSD-ului. Aș spune că PSD obține un scor destul de slab. Uitați-vă, câștigă doar cum arată harta. Dăncilă ​câștigă doar în 10 județe, unul singur din Moldova (jud. Botoșani), în județe tradiționale PSD-iste prezența este foarte mică – în Vaslui, 35% - dar câștigă mult în Oltenia și Bărăgan. În rest, harta este galbenă (sau albastră), în funcție de ce culoare vreți să îi dați lui Iohannis, dar nu roșie așa cum ne obișnuisem.

Cifre, nu procente

Klaus Iohannis are aproximativ 3,5 milioane de voturi, adică mai puțin decât obținea Victor Ponta în primul tur al alegerilor din 2014, cu 300.000 de voturi mai puțin, dar cu o jumătate de milion de voturi mai mult decât obținea atunci Klaus Iohannis. Asta ne spune că, în fond, pe plan național electoratul a rămas cam acolo. Klaus Iohannis a întărit funcția prezidențială, a adus o imagine foarte bună și a reușit să folosească anul 2019 așa cum l-a gândit, strategic, a fost un an în care a convins.

Viorica Dăncilă nu este un contracandidat dificil pentru Klaus Iohannis. Probabil că nici Dan Barna nu ar fi fost, dar cu siguranță ar fi fost mai agitată campania în turul al doilea. Râmăne însă legitimitatea viitorului președinte, care va fi dată de două variabile: prezența la vot și proporția voturilor obținute. Pentru a putea susține politici reformiste Klaus Iohannis ar trebui să obțină nu numai mai multe voturi decât în 2014, ci mai multe procente. Ar trebui să obțină în jur de 60% pentru a putea da unui guvern lipsit de majoritate parlamentară legitimitatea ca în următoarele luni să poată demara reformele întârziate.

Iohannis ar putea să obțină aceste rezultate în condițiile în care electoratul pro-european se va prezenta la urne, doar în aceste condiții. Aici este un paradox: succesul lui Klaus Iohannis ar putea să îi inhibe pe mulți alegători să meargă la vot, pentru că – nu-i așa?- nu mai există niciun fel de competiție. Diferența de 15 procente dintre Klaus Iohannis și Viorica Dăncilă este greu, aproape imposibil, de depășit. Pe de altă parte să nu se mire nimeni că doamna Dăncilă, care nu exista în urmă cu 2 ani și jumătate, nu o cunoștea aproape nimeni, va obține 40% la turul al II-lea, dacă nu mai mult. Cu cât prezența va fi mai mică, cu atât PSD va mobiliza mai mulți și va obține un scor mai mare.

Repartiția voturilor în turul II

În linii mari voturile Barna și Paleologu vor merge către Klaus Iohannis, chiar dacă domnul Paeologu nu a dat nicio indicație, doar în acea direcție vor merge pentru că ideologic, valoric discutând, acei alegători dacă vor merge la vot simt în același fel ca cei care au votat cu Klaus Iohannis.

Mircea Diaconu și ceilalți vor transfera voturile direct sau indirect către Viorica Dăncilă.

Calculul aproximativ este 60 - 40, în funcție de prezență.

Diaspora în turul II

E foarte greu de spus ce se va întâmpla, pentru că alegătorii Dan Barna au fost probabil mai radicalizați decât alegătorii Dan Barna din țară. Să spunem că Barna a câștigat doar două state, Danemarca și Olanda, în rest și în diaspora a dominat Klaus Iohannis. Acest lucru a fost pentru mulți surprinzător. Campania pe internet a fost foarte violentă. Unii calculau aseară, puțin înaintea rezultatelor la ieșirea de la urne, că diferența va fi de câteva mii de voturi între Dăncilă și Barna. Diferența a fost de fapt în jur de 1 milion de voturi.

Prezența la vot în diaspora ar putea să fie mai scăzută pentru că miza va fi mai scăzută însă nu cred că vorbim despre mai puțin de 500.000 de votanți.

Campania în turul II

Klaus Iohannis a folosit tipul de comunicare instituțională, ca și Viorica Dăncilă de altfel, care i-a permis să fie în fiecare zi în atenția publicului dominând dezbaterea fără să se confrunte cu adversarii.

Acum, în mod normal, ar trebui să aibă loc cel puțin o dezbatere electorală și acea dezbatere ar putea să fie elementul care să mobilizeze în mai mare măsură electoratul. Ar trebui să fie, nu este obligatoriu însă. Cred că satisface acel electorat care are așteptări de la o politică discursivă cred că ar trebui să se îndeplinească și acest criteriu al unei campanii electorale de tip modern, secolul XXI. Știți că înainte nu existau dezbateri și totuși alegerile erau competitive? Nu dezbaterea face alegerea competitivă, dar un public care este obișnuit să consume politică are nevoie să audă candidații vorbind și explicându-și valorile și programele.

Politologul Cristian Pîrvulescu analizează la RFI rezultatele din turul I al alegerilor prezidențiale.