Alegătorii între 45 și 65 de ani, vot hotărât anti-PSD

Klaus Iohannis și-a adjudecat victoria în 37 de județe. Viorica Dăncilă a reușit să se impună în doar cinci județe, toate din sudul țării. E vorba despre județele Giurgiu, Teleorman, Olt, Gorj și Mehedinți. Candidata PSD a pierdut la mustață în județele Buzău, Botoșani și Dolj.

Sociologul Barbu Mateescu explică la RFI structura votului pe categorii de vârstă:

“S-au schimbat în bună măsură oamenii care se apropie de pensie. Intenția de vot a votanților cu vârsta peste 45 de ani, dar până în 65 de ani, a fost hotărât anti-PSD, lucru care a contat foarte mult în economia rezultatului final. De asemenea, Klaus Iohannis a repurtat o victorie absolut colosală în rândul angajaților - deci vorbim de oameni fără funcții de conducere sau manageri, ci muncitorii României – în rândul acestui grup fiind un raport de aproape 3 la 1 în favoarea lui Klaus Iohannis, deci chiar mai înclinat decât în restul populației. Prezența la vot pe categoria 18 - 34 de ani a fost de 48% , asta în contextul în care foarte mulți din oamenii cu vârsta între 18 și 34 de ani sunt în străinătate. Deci, nu este atât de mult vorba despre o prezență mică a tinerilor, ci de un efect al modului în care sunt prezentate datele grafice pe site-ul Biroului Electoral Central în timp real de-a lungul zilei de vot”, adaugă sociologul Barbu Mateescu (AUDIO).

Reporter: Klaus Iohannis a câștigat în 37 de județe aceste alegeri prezidențiale. Viorica Dăncilă s-a impus doar în 5 județe, toate din sudul țării. A pierdut la mustață Buzău, Botoșani, Dolj. Aproape un milion de români au votat în diaspora, în țară aproape 9 milioane. Din punctul dumneavoastră de vedere, din punct de vedere sociologic, cu ce rămânem după acest scrutin?

Barbu Mateescu: În primul rând, rămânem cu faptul că s-au schimbat în bună măsură oamenii care se apropie de pensie. Intenția de vot a votanților cu vârsta de peste 45 de ani, dar până în 65 de ani a fost hotărât anti PSD, lucru care a contat foarte mult în economia rezultatului final. De asemenea, în mod foarte interesant, pentru un partid și pentru un candidat social-democrat, sau care spune că este social-democrat, Klaus Iohannis a reportat o victorie absolut colosală în rândul angajaților. Vorbim despre oameni fără funcții de conducere sau manageri, ci despre muncitorii României. În rândul acestuit grup a fost un raport de 3 la 1 în favoarea lui Klaus Iohannis, chiar mai înclinat decât în restul populației.

 

Reporter: Întotdeauna ne punem întrebarea după alegeri, de ce tinerii, cei din categoria 18 – 24 de ani ies în număr atât de mic. Cât de mic a fost numărul, dacă aveți aceste cifre? Și dacă aveți și explicația, de ce?

Barbu Mateescu: Prezența la vot pe categoria 18 – 34 de ani a fost de 48%. Pe alte categorii au fost valori relativ apropiate, 52%, 61%, 54%, în contextul în care foarte mulți dintre cei cu vârsta între 18 și 34 de ani sunt în străinătate. Nu este atât de mult vorba despre o prezență mică a tinerilor, ci de un efect al modului în care sunt prezentate datele grafice pe site-ul BEC în timp real de-a lungul zilei de vot.

Reporter: Dar din cei care sunt în țară? Avem atâția studenți care sunt în România. Avem atâția tineri absolvenți care nu reușesc să își găsească slujbe imediat după absolvire. Ei sunt motivați să meargă la vot?

Barbu Mateescu: Subiectele despre care vorbiți nu sunt dintre cele care se pot discuta foarte mult în campania electorală. De asemenea, a lipsit și un element emoțional foarte puternic care să mobilizeze și mai mult.

Reporter: Ne-ar fi trebuit o dezbatere?

Barbu Mateescu: Ar fi trebuit un candidat care să aibă dinamism, să aibă energie, optimism. Uitați-vă la JFK, la Obama, la liderii din trecut care au mobilizat extraordinar tinerii. Nu a existat așa ceva de această dată.

Reporter: Și totuși, Viorica Dăncilă a luat cu peste un milion de voturi mai mult decât în primul tur. De unde i-au venit voturile?

Barbu Mateescu: De la votanții lui Mircea Diaconu, care sunt continuatorii reali ai mesajului lui Liviu Dragnea din anii trecuți și câteva sute de mii de voturi, poate chiar 500.000 de al oameni care l-au penalizat pe Klaus Iohannis pentru faptul că nu a dorit să țină o dezbatere, dar care nu sunt susținători PSD.

Reporter: Cum vă explicați faptul că Viorica Dăncilă a pierdut votul în Moldova, acolo unde sunt câteva fiefuri PSD, aparent destul de puternice în rest?

Barbu Mateescu: Aș corela informația asta cu schimbările economice care au loc în România. Suntem obișnuiți de acum un deceniu să gândim că Molodova este cea mai săracă regiune a României sau a Uniunii Europene. Pe cifre, Oltenia este acum zona rămasă în urmă. În momentul în care crește nivelul de trai într-o zonă și influența primăriei, a statului se reduc. Niște arme, niște unelte foarte importante pentru PSD în Moldova acum sunt ciuntite și nu mai au efect.

Reporter: A fost vot de blam?

Barbu Mateescu: A fost votul unor clase economice care apar acum în Moldova și care nu se mai simt reprezentate de o relație între oameni și partid, între oameni și stat ca în anii 1990.

Reporter: Aș vrea o opinie, pe final, Barbu Mateescu, dacă cei aproape 1 milion de români care au votat acum în străinătate merită mai mult de 6 locuri în Parlamentul României?

B.M: Este un element care ține de politică și nu aș vrea să insist foarte mult asupra lui. Dacă e nevoie de o reformă în vederea anului viitor, aș atrage atenția asupra unui grup foarte mare, mult mai mare, 2 milioane de români, care locuiesc într-o localitate dar au adresa într-o altă localitate. Acești oameni au riscul mare să nu fie reprezentați pentru că legislația îngreunează foarte mult prezența lor la vot, mai ales la parlamentare.

Reporter: Unde sunt acei oameni care au adresa într-o parte și locuiesc în altă parte?

Barbu Mateescu: În marile centre universitare și economice. Toți ascultătorii noștri să se uite în jur și să se întrebe câți dintre cei mai apropiați prieteni ai lor, 5 sau 10 oameni din afara familiei, au, de fapt, carte de identitate acolo în București, Cluj sau Timișoara. O să observe că foarte puțini. La locale sau la parlamentare trebuie să mergi acasă, în localuitatea sau, dacă nu mă înșel, în județul din care provii. Asa explică și de ce este o diferență atât de mare între rezultatele alegerilor parlamentare și cele ale alegerilor prezidențiale.