Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Cum încearcă ONG-uri din Capitală să pregătească populația pentru cutremur

print_arcen2.png

Edmond Niculușcă de la ARCEN și Matei Ieram de la Re:Rise - Asociația pentru Reducerea Riscului Seismic în studioul RFI
Image source: 
RFI România

La 43 de ani de la cutremurul din 1977 Bucureștiul nu este pregătit să facă față unui nou cutremur de magnitudine ridicată. În timp ce consolidarea clădirilor cu bulină avansează greu, două organizații non guvernamentale din Capitală încearcă să pregătească populația pentru cutremur. Asociația Română pentru Cultură, Educație și Normalitate și Re:Rise – Asociația pentru Reducerea Riscului Seismic derulează împreună proiectul "Antiseismic District". Cele două ONG-uri încearcă să pregătească populația pentru cutremurul care va veni.

Edmond Niculușcă, fondator ARCEN, explică la RFI primul proiect din România pentru informarea și educarea unei comunități vulnerabile la cutremur, aflată în granițele unui cartier central din București, definit în mod convențional „District 40”. Este vorba despre cartierul Icoanei, zona urbană cu cea mai mare densitate de comunități și instituții culturale din întreaga Capitală.

Cartierul Icoanei se întinde de la strada Mihai Eminescu la Piața Universității și de la bulevardul Magheru, strada Vasile Lascăr, la Piața Gemeni.

Antiseismic District este un proiect pentru 20.000 de locuitori din centrul Bucureștiului

În această zonă sunt 173 de imobile cu risc seismic I, II, U1, U2, U3 incluse pe lista oficială a Primăriei Municipiului București. Însă, prin metodologia propusă de Asociația Re:Rise, au fost inventariate și alte clădiri din „District 40”. Au fost identificate astfel  alte 230 de imobile cu mai mult de 5 etaje, mai vechi de 50 de ani, fără expertiză tehnică, dar care prezintă fisuri seismice.

Inventarierea clădirilor vulnerabile s-a făcut cu voluntari, spune inginerul Matei IETAM, de la Re:Rise - Asociația pentru Reducerea Riscului Seismic. Re:Rise a constatat cu această ocazie și că multe buline au dispărut de pe fațadele caselor care prezintă risc seismic. Oamenii care trăiesc în acele clădiri s-au trezit cu bulina pe casă în urmă cu 10 – 15 ani și după ce au văzut că de atunci și până acum nu s-a întâmplat nimic în urma acelei etichetări au început să le dea jos. Bulina din păcate nu își mai îndeplinește scopul, este doar un accesoriu al clădirilor din centrul Bucureștiului.

Dacă un imobil nu se află pe lista Primăriei Capitalei asta NU înseamnă că acea clădire e sigură

Doar 15% din totalul fondului construit al Bucureștiului a fost expertizat tehnic. În context, inginerul Matei Ietam insistă pe mesajul că nu există clădiri fără risc seismic. Există clădiri expertizate și neexpertizate, dar odată expertizată absolut orice clădire intră într-o clasă de risc seismic, și Centrala de la Cernavodă, și Casa Poporului, toate, spune el.

Ce înseamnă pregătire pentru cutremur

Matei Ietam, de la Re: Rise, demolează mitul grinzii care ne-ar proteja în caz de cutremur.

"Nu sub grindă! Răspunsul scurt ar fi că recomandările internaționale nu ne mai spun să ne băgăm sub grindă. Răspunsul mai ingineresc ar fi că clădirile, în special cele noi sunt proiectate și să pice într-un anume fel. Iar acest mecanism de colaps este proiectat ținând grinzile și elementele orizontale ca primele elemente care cedează într-o clădire. Și atunci, sub o masă solidă, aceasta este recomandarea în principal pentru a ne feri de obiecte care pică și tencuială care se desprinde, dar și pentru că în posibilitatea colapsului clădirii ne oferă mai multe șanse, statistic vorbind, și din ce au observat salvatorii, acolo au fost găsiți cei care au fost găsiți cu șansă", explică reprezentatntul Asociației pentru Reducerea Riscului Seismic.

Fondatorul ARCEN, Edmond Niculușcă, vine cu sfaturi cât se poate de practice.

"Singura soluție pentru a face față cutremurului este să ne pregătim, să ne stabilim cu familia și cu oamenii apropiați puncte de întâlnire, pentru că după cutremur nu vor funcționa telefoanele, internetul, electricitatea. E important să știm de acum în ce locuri ne întâlnim după cutremur, oricum ne stabilim și un interval în care ne așteptăm trei, patru ore, ne așteptăm într-un spațiu deschis, în fața unui parc, în fața unei statui. E foarte important ca părinții să dea de copii și copiii să știe unde să meargă. Și apoi trusa pentru cutremur. Ea cuprinde în primul rând apă, alimente neperisabile, o trusă sanitară, lanternă, pentru că există riscul să fie scurgeri de gaze, important este să nu aprindem bricheta, lumânarea, chibritul, și un radio pe baterii. Pentru că radiourile vor transmite de fapt mesajele autorităților".

Pe 4 martie 1977, seara, la ora 21:22 se aude în România un vuiet. Urmează  apoi 56 de secunde de coșmar. Este cutremur cu magnitudine 7,2 pe scara Richter. Seismul produs la 110 kilometri adâncime în Vrancea a pus la pământ 35.000 de locuinţe şi omorât aproape 1.600 de oameni. Cele mai multe victime au fost în Bucureşti. Peste 10.000 de persoane au fost îngropate sub dărâmături.  Mii de clădiri din Capitală și alte orașe din țară au fost fie complet distruse, fie grav avariate.  Pagubele s-au ridicat la echivalentul, de astăzi, a două miliarde de euro.

Edmond Niculușcă (ARCEN) și Matei Ietam (Re:Rise - Asociația pentru Reducerea Riscului Seismic) povestesc cum încearcă să pregătească populația pentru cutremur prin proiectul "Antiseismic District"