Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Prof. dr. Dorel Săndesc despre îmbolnăvirile cu COVID-19 în plină perioadă de relaxare a restricțiilor: Acum ne dăm examenul de bună purtare

dorel_sandesc.jpg

Prof. dr. Dorel Săndesc
Image source: 
Facebook/Dorel Săndesc

După 5 zile consecutive cu peste 300 de noi cazuri de îmbolnăviri cu COVID-19 în România, astăzi autoritățile raportat alte 11 decese și 246 de cazuri noi de coronavirus. Până acum sunt confirmate 24.291 de cazuri, din care 17.031 vindecate, și 1.523 de decese. Nerespectarea regulilor de igienă și de distanțare socială duc la resuscitarea bolii sau, după cum spune la RFI medicul Dorel Săndesc, vicepreședintele Societății Române de ATI, e ca și cum "îi dăm oxigen suplimentar acestui virus prin care el să capete puteri noi, să afecteze mai multă populație". Specialistul e de părere că mai ales acum cuvântul de ordine trebuie să fie grijă: grija față de tine, grija față de familie și grija față de ceilalți. Iar această grijă se reflectă în respectarea regulilor de igienă și a măsurilor dispuse de autorități. 

Medicul Dorel Săndesc, vicepreședintele Societății Române de Anestezie și Terapie Intensivă, admite numărul destul de mare de noi îmbolnăviri raportate în România este de natură să îngrijoreze.

"Ne îngrijorează faptul că numărul de pacienți continuă să rămână destul de ridicat, există acest trend, iar noi (medici de anestezie și terapie intensivă – n.red.) suntem și rămânem în stare de alertă. Principala amenințare a reprezentat-o în toate țările blocarea capacității de răspuns a secțiilor ATI, acolo unde sunt internate cazurile cele mai grave".

Respectarea regulilor duce la stingerea epidemiei

"Nu putem sta în izolare pe durată indefinită, dar numărul/ gradul/influența respectării acestor reguli este extrem de important. Practic, ce se întâmplă acum este un test la nivel național ne dăm examenul de bună purtare și în măsura în care aceste reguli nu sunt respectate numărul de cazuri inevitabil mai crește. Prin nerespectarea regulilor nu facem decât să resuscităm această boală, să-i dăm oxigen suplimentar acestui virus prin care el să capete puteri noi, să afecteze mai multă populație, în loc să îi oprim acest oxigen și să grăbim stingerea acestei epidemii care a afectat întreaga omenire. Cred că este foarte important să se insiste ACUM, cel puțin la fel de mult ca la început, pentru respectarea regulilor de igienă. La început au fost niște reguli foarte stricte de izolare, de limitarea activității, de limitare a transmisiei comunitare, și ele au avut un rol pozitiv, care i-au permis României să treacă peste primul val fără drame majore, cu am văzut în alte țări mai dezvoltate. Acum, când măsurile restrictive au fost ridicate, este cu atât mai important să transmitem acest mesaj: GRIJĂ pentru tine, GRIJĂ pentru cei dragi, GRIJĂ pentru ceilalți prin respectarea regulilor de igienă". 

România, mai bine pregătită pentru un potential val 2

"Secțiile ATI au reușit să treacă destul de bine peste această criză, în sensul în care nu am avut situații în care să nu mai avem paturi disponibile. Foarte rar a fost nevoie  ca unii pacienți critici să fie transferați dintr-un spital în altul. Noi am transformat în câteva oportunități această criză în sensul în care am prezentat autorităților statistica reală a paturilor disponibile și care beneficiază și de personal, statistica reală a dotării acestor paturi - și am arătat că există peste 1.700 de paturi dotate cu ventilatoare, dar există și aproape un număr egal de paturi care nu au încă ventilatoare – am arătat necesarul, am făcut estimările bugetare și le-am pus pe masa autorităților . Acum suntem în faza de finalizare a unor proiecte importante de dotare. Doar prin proiectul Băncii Mondiale, care a alocat fonduri speciale penttu dotarea secțiilor ATI s-au finalizat contractele pentru 400 de paturi, 400 de ventilatoare, 600 de monitoare, 400 de stații cu injectomate samd".

Respect față de corpul medical, abordarea de tip culpabilizare să nu se mai întâmple

"Este trist să vedem că sunt atât de mulți oameni (grupări) care dacă analizează această epidemie o fac doar ca să descopere vinovați. Într-o asemenea încercare, plină de necunoscute, singura atitudine matură este analiza în care să vezi ceea ce nu s-a făcut bine, nu ca să descoperi un vinovat și să-l decapitezi, așa cum este tendința generalizată aproape din păcate ci să identifici adaptări pentru a îmbunătăți managementul acestor pacienți. Da, putem arăta deciziile unor medici de acum două luni care se contrazic cu deciziile lor acum. Dar toată literatura de specialitate e plină de așa ceva. S-a spus la început să nu dăm cortizon că este imunosupresor și favorizează dezvoltarea virusului. Acum se publică faptul că dexametazona - o formă de cprtizon - este benefică, în urma unor studii. Antiinflamatoarele au trecut de la dușman la prieten, și invers. Există o dinamică dată de cunoaștere acestui dușman și cred că este important ca abordarea aceasta de tip culpabilizare să nu se mai întâmple. Constatăm că și instituții ale statului fac acest luctru aruncând o anatemă pe niște oameni care au depus eforturi majore, până la sacrificiu -  și știm că avem un număr important de cadre medicale infectate și un număr de cadre medicale care pur și simplu au căzut la datorie. A fi la ATI și a îngriji pacienți este zona cu riscurile cele mai mari, pentru că noi, pentru a salva oamenii, facem acele manevre care creează aerosoli, creează riscul de eliminare de către pacienți a virusului, cum ar fi intubarea (introducerea unei sonde până în trahee, acolo unde e boala, în plămân, în căile respiratorii). Aspirăm de acolo secrețiile pacientului pline de viruși, îl curățăm în gură, în nas, facem manevre, îl tapotăm, îl vibrăm, ca să eliminăm toate secrețiile să nu se blocheze plămânul. Ce efort uriaș! Și cât de frustrant poate fi când la final cineva vine, cu o lupă rece, și nici măcar obiectivă, te caută de bube-n cap pentru a descoperi culpabilități când de fapt esențial în acest efort a fost dedicarea personalului medical".

Prof. dr. Dorel Săndesc