Cine sunt românii care cred conspirațiile despre coronavirus și de ce

Radu Umbreș: Suntem parte a unei echipe interdisciplinare. Realizăm un studiu în 64 de țări. S-au colectat date online. În România aveam un eșantion de 500 de subiecți. Datele sunt colectate de către Ipsos Interactive Services, cărora le mulțumim pentru parteneriatul academic în care ne-au ajutat. Împreună cu colegul meu, conferențiar doctor Cătălin Stoica, care a fost și primul autor, ne-am uitat în primul rând la teoriile conspirației. Am vrut să vedem ce fel de factori influențează un individ să devină atras de idei precum că virusul este o armă biologică sau că este o mare înșelătorie pusă la cale de oameni pentru interese economice sau pentru a lua drepturile democratice ale cetățenilor.

Reporter: Cei 500 de subiecți au primit chestionare și au bifat niște căsuțe?

Radu Umbreș: Exact. Le-am pus o serie de întrebări. În ceea ce privește credințele în teoriile conspirației, acestea au fost pe o scală. Un om poate să creadă mai mult sau mai puțin în una sau mai multe teorii ale conspirației. Interesant este că dacă un om crede într-o teorie este foarte probabil să creadă în mai multe. Ele vin împreună. Asta se numește o gândire monologică.

Reporter: Vorbiți-ne despre concluzii. Putem face un portret robot al celui care crede în teoriile conspirației? 

Radu Umbreș: Aș evita folosirea acestei idei. Cel mai bine ar fi să ne gândim că există o serie de factori, iar fiecare dintre ei, în mod independent, contribuie la această tendință. Nu trebuie să vedem un om tipic pe care să-l putem identifica. Sunt două tipuri de variabile care apar. Unele țin de datele socio-demografice al individului. Celelalte țin de trăsături psihologice. Dumneavoastră ați menționat mai mult din variabilele legate de contextul social. Într-adevăr, oamenii mai în vârstă tind să creadă mai mult în teoriile conspirației. Ceea ce noi am interpretat ca provenind din istoria societății românești. Oamenii mai în vârstă au trăit în perioada comunistă, când versiunile oficiale erau deseori false. Erau manipulări și foarte multe zvonuri circulau în paralel. Erau un fel de teorii ale conspirației. Acești oameni s-ar putea să nu aibă așa de multă încredere în stat și în experți. Oamenii cu educație mai redusă, până la opt clase, paradoxal, tind să creadă mai puțin în aceste teorii. Am încercat să găsim o explicație pentru acest fenomen paradoxal. Ne gândim că sunt cel puțin două variante. Prima s-ar putea să fie din faptul că oamenii care au o educație formală mai înaltă, s-ar putea să creadă că au competențe și în alte domenii decât în cel pentru care s-au pregătit. Avem foarte multe exemple și în istorie. Avem premiați Nobel care cred în homeopatie, de exemplu. De obicei, aceștia nu sunt experți în medicină. Sunt fizicieni sau chimiști. O altă chestie surprinzătoare este că în alte țări din vestul Europei sau din America, oamenii care sunt la extrema dreaptă a eșicherului politic cred în teoriile conspirației. În România este exact invers. Cei care sunt spre extrema dreaptă tind să nu creadă în aceste teorii. Am putea explica asta prin faptul că stânga și dreapta sunt puțin diferite în România față de alte țări. La noi dreapta este mai pro europeană, mai internaționalistă, în timp ce la stânga vedem o ideologie mai tradițională, mai conservatoare, mai naționalistă.  

Reporter: În opinia dumneavoastră, există arme cu care să combați cu succes teoriile conspirației în rândul persoanelor predispuse să le creadă?

Radu Umbreș: Înainte să ne uităm la asta, trebuie să vorbim puțin și despre ceea ce nu s-a spus foarte mult, anume despre trăsăturile psihologice care fac un om să creadă mai repede în teoriile conspirației. De exemplu, este gândirea intuitivă. Cei care gândesc analitic, cei care își iau mai mult timp pentru a rezolva o problemă și sunt mai atenți cu răspunsurile pe care le dau, tind să nu creadă în ele. Cei care răspund rapid, plecând doar de la un impuls cognitiv imediat, sunt cei care tind să creadă mai mult în aceste teorii. Teoriile astea par foarte simple și rezolvă o problemă complicată dând un scenariu în care o forță malefică a produs pandemia sau profită de pe urma ei. Pentru a rezolva asta, ar trebui ca oamenii să primească explicații clare. Să li se explice exact ceea ce se știe și să li se spună și ce nu se știe despre această pandemie. Să recunoaștem că nu cunoaștem multe, că nu avem o informație completă despre pandemie. Că începem să știm din ce în ce mai multe despre ea. Apoi, oamenii care sunt mai deschiși la minte, care își schimbă mai ușor părerile sunt cei care nu cred. Într-adevăr, aici este o problemă. S-ar putea ca unii oameni, pur și simplu, să nu fie dispuși să își modifice impresiile inițiale. Dacă ei cred într-o teorie a conspirației s-ar putea să fie foarte greu să îi convingi de o altă poveste. Dar chiar și acești oameni pot fi convinși printr-o prezentare convingătoare a teoriilor oficiale, însă fără a fi desconsiderați, fără a  fi umiliți, fără a fi considerați proști sau needucați sau nebuni. Până la urmă, ei sunt oameni la fel ca noi. Toți au anumite trăsături, care în acest caz particular, îi fac predispuși să creadă în aceste teorii. În final, acești oameni mai au încă două trăsături. Au o părere foarte bună atât despre ei înșiși, cât și despre țara lor. De exemplu, cred că România ar trebui să fie tratată mai bine de către alte țări și că s-ar putea să avem un fel de dușmani care ne fac rău. Și această componentă ar trebui folosită, să explicăm care este poziția societății noastre în această pandemie globală și de ce toate țările se confruntă cu aceeași problemă. Nu câștigă nimeni și cumva cam toți pierdem în această perioadă istorică nefericită.