Parlamentare 2020: Prima analiză a rezultatelor scrutinului din 6 decembire

Cristian Pîrvulescu: Rezultatele sunt cele care se comentează acum, deși prezența a fost principala vedetă a alegerilor de ieri, asta pentru că prezența a fost cea care  dus la situația alegerilor de ieri, asta pe care o vedem. PSD are 30%, dar 1.5 milioane de voturi. Nu uitați, 6 milioane de români au votat. Asta înseamnă 30% plus minus 100.000. Din 6 milioane 30% înseamnă 1.5 milioane, exact baza electorală a PSD în momentele în care se retrage în fiefurile sale. Nu e nimic surprinzător. Are un electorat disciplinat. În ceea ce privește PNL, situația este mult mai proastă. Are o dezvoltare teritorială inegală. USR se află pe o poziție așteptată și la un scor relativ așteptat. Dumneavoastră spuneți că sunt jumătate dintre secțiile de votare numărate, dar nu este jumătate din electoratul din diaspora numărat. Asta înseamnă că mai avem încă vreo 160.000 de voturi de numărat. Este interesant să vedemc um se vor repartiza. Intuiția mea este că voturile obținute de AUR în diaspora sunt în special voturi din Republica Moldova, acolo unde, cum explicați și dumneavoastră mai devreme, PMP nu a mai luat voturile cetățenilor români care rezidă în Republica Moldova. A avut loc o schimbare și aceasta este foarte interesantă. Mulți consideră rezultatul AUR o surpriză. Nu a fost AUR în niciun fel surprins de sondajele preelectorale, decât în final și cu 5% din voturi, dar la o altă prezență. Peste 500.000 de voturi a obținut AUR, ceea ce e semnificativ. Dar este un electorat care există de multă vreme în România. L-am văzut în 2000, în 2012. În 2000 vota PRM, în 2012 vota Partidul Popular Dan Diaconescu. Acum și-a găsit o altă formațiune politică. Este un electorat care este tentat de acest gen de idei și pe care, pe timpul pandemiei, conspiraționismul, corona scepticismul, l-a făcut mult mai activ. La o prezență mult mai scăzută la vot un astfel de electorat poate să facă diferența. 

Reporter: În opinia dumneavoastră, cine va face guvernul? 

Cristian Pîrvulescu: În acest moment trebuie să vedem care vor fi resturile și cum se vor împărți ele. Cu siguranță PNL – USR Plus, dar s-ar putea să fie nevoie și de UDMR. Dacă se confirmă și bănuiesc că se vor confirma rezultatele conform cărora PMP, Pro România nu intră în Parlament, vor fi aproximativ 12% de redistribuiri, care se vor redistribui pentru PSD cele mai multe, apoi pentru PNL, USR Plus și așa mai departe. În final în Parlament raportul va fi mai apropiat de 50%, dar chiar și așa mă îndoiesc că se va putea trece de la 40% la peste 50% dintre parlamentari fără UDMR. Mi se pare că se întrevede din ce în ce mai mult o asemenea condiție în acest moment.

Reporter: Cum a reușit PSD să se ridice în frunte clasamentului? Cât a erodat guvernarea PNL-ul într-un an?

Cristian Pîrvulescu: PNL nu a reușit să își scoată electoratul la vot. Electoratul PNL a fost înmărmurit de frica infectării. Toate campaniile care sugerau că este o eroare organizarea alegerilor pe 6 decembrie au reușit să înspăimânte, mai ales electoratul din Transilvania, unde PNL are fiefurile sale. Pe de altă parte, PSD nu face o surpriză. Știam de la locale că are capacitatea să reziste în fiefuri. Și a rezistat în fiefuri. Dacă vă veți uita pe rezultate, sunt un milion și jumătate de votanți, adică cei pe care PSD îi are. Dacă prezența ar fi fost de 35%, rezultatele erau altele. Știm că prezența favorizează partidele mai mici și electoratele stabile. PNL și USR nu au electorate stabile. PNL are un electorat ceva mai stabil decât USR, dar are și un electorat de opinie, format dintr-o clasă mijlocie, care a fost foarte rezervată în legătură cu prezența la alegeri. Sigur că da, am văzut și un vot de protest. Acest vot de protest ilustrează un clivaj pro european - anti european, care devine din ce în ce mai clar în România. El există la nivelul societății și vedem cum partidele politice încep să se poziționeze și în funcție de acest clivaj în raport cu celelalte pe care le știm, cel urban - rural, pe care l-am văzut și ieri, cel centru - periferie și am văzut că periferia votează diferit și chiar pe stat - biserică. Dar clivajul acesta relativ nou, care se manifestă în mod pregnant după Brexit, apare și în România și va complica foarte mult ecuația politică în anii care vin.

Reporter: USR Plus a mizat pe o România fără hoție și a  obținut 15% din sufragii la nivel național. E adevărat că în București cifrele sunt altele. Sunt în favoarea alianței USR Plus. Este limita pe care o poate atinge? Greșește undeva? Ce se întâmplă cu această alianță? 

Cristian Pîrvulescu: E în aceeași situația ca și PNL. Electoratul său nu a ieșit la vot, decât în mică măsură. Mă aștept ca din cele 150.000 – 160.000 de voturi din diaspora care mai sunt de numărat, să avem o creștere a USR cu 1% - 2%, poate chiar 35. 60.000 de voturi sunt necesare pentru 1%. O să vedem ce se întâmplă în continuare. Oricum, este o surpriză faptul că AUR a obținut al doilea loc în diasporă la 100.000 de voturi numărate. Este evident o surpriză, dar nu este deloc surprinzătoare, dacă ne gândim la mesajele transmise în Republica Moldova de ani de zile. USR se bazează pe un electorat urban. Ați văzut că prezența în zona urbană mare a fost relativ scăzută, iar campania din ultimele zile nua  fost suficientă pentru a mobiliza acest electorat. Se întâmplă așa cum s-a întâmplat mai mereu la sfârșit de ciclu electoral. Electorii sunt obosiți și nu înțeleg importanța alegerilor parlamentare, ba chiar sunt induși în eroare de sondaje care indicau alte date, care erau mult mai asiguratoare. În fond, dacă PNL și USR vor forma guvernul și vor avea peste 50%, nu contează dacă unul sau doi alegători nu participă. Este o dovadă în plus că participarea fiecărui cetățean la vot contează, iar USR trage consecințele. Potențialul USR este mai mare de 15%. Este evident.