04 Martie 2021

La 44 de ani de la marele cutremur, oamenii cred că salvarea vine prin consolidarea clădirilor. ARCEN îi învață pe bucureșteni că pregătirea individuală face diferența dintre viață și moarte

cutremur.jpg

Sursa imaginii:

Historia

Se împlinesc 44 de ani de la cutremurul din 1977. Peste 1.500 de oameni au murit atunci. La aproape jumătate de secol distanță, dacă un seism de aceeași magnitudine s-ar repeta - vorbim de 7,5 pe scara Richter - pierderile umane si materiale ar fi mult mai mari. Populația crede că salvarea vine prin consolidarea clădirilor. ARCEN îi învață pe bucureșteni că pregătirea individuală face diferența dintre viață și moarte.

Autoritățile au făcut în urmă cu câțiva ani o simulare în caz de seism, adică şi-au testat timp de câteva zile capacitatea de reacţie în caz de cutremur major, dar educație în rândul populației fac, în Bucuresti, cel puțin, voluntarii organizațiilor ARCEN si RE: Rise.

Alberto Groșescu, vicepreședinte ARCEN, spune la RFI că la 44 de ani de la marele cutremur, oamenii cred că salvarea vine prin consolidarea clădirilor și așteaptă soluțiile autorităților, dar ei trebuie să conștientizeze că pregătirea individuală poate face diferența dintre viață și moarte în caz de seism.

"E important ca oamenii să știe că există o mulțime de lucruri pe care le putem face singuri, independent de autorități și care reduc semnificativ riscurile: nu punem obiecte grele pe rafturile de sus, ancorăm obiectele care se pot deplasa, ne facem o trusă de supraviețuire cu strictul necesar pentru 72 de ore, nu fugim pe scări când simțim cutremurul, cum ne comportăm dacă suntem prinși sub dărâmături etc. Nu știm câți bucureșteni s-au gândit la aceste lucruri (în contextul în care autoritățile nu fac educație în acest sens) sau câți din ei ar ști cum să se comporte, dar dacă 100.000 de oameni ar învăța acest lucru, diminuarea victimelor probabil că ar fi echivalentă cu consolidarea mai multor clădiri cu risc seismic", spune la RFI Alberto Groșescu.

Ce trebuie să conțină rucsacul pentru situații de urgență

Sursa imaginii:

nutremurlacutremur.ro

ARCEN reia de astăzi cursurile online pentru pregătirea elevilor din 12 licee bucureștene prin sesiuni interactive. Apoi asociația va propune Ministerului Educației un model de curs de pregătire pentru cutremur care să se repete la 6 luni, ca elevii să poată asimila informațiile despre cutremur și să dezvolte un comportament responsabil. Iar spre finalul lunii martie, după un an de documentare, ARCEN scoate un ghid de pregătire pentru cutremur care te învață ce trebuie să faci înainte de cutremur, în timpul cutremurului și după cutremur. Ghidul este însoțit de harta centrului orașului ce cuprinde imobilele vulnerabile dar și puncte de întâlnire post-cutremur, spitalele sau arterele care pot fi blocate la un cutremur major.

Sub 20% din locuințele din România sunt asigurate pentru cutremure.

Anual, în țară, se înregistrează peste 100 de cutremure cu magnitudine de peste 3 grade pe scara Richter, potrivit Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului.

Zona Vrancea este caracterizată de o activitate seismică ridicată, cu o suprafaţă epicentrală de circa 30 x 70 de kilometri. Cutremurele apar la adâncimi cuprinse în general între 70 şi 200 de kilometri, fiind înregistrate şi cutremure la adâncimi mai mari şi respectiv mai mici, dar cu magnitudini reduse. Frecvenţa de apariţie a cutremurelor vrâncene a fost analizată de-a lungul timpului, iar pe parcursul a 600 de ani, se poate aprecia, cu extrapolare, că media de generare este de trei cutremure de magnitudine mai mare de 7,2 pe scara Richter per secol.

Alberto Groșescu, vicepreședinte ARCEN