Emilia Șercan: Componența Grupului de Comunicare Strategică dovedește militarizarea actului de comunicare publică în pandemie

A durat mai mult de un an până să aflăm cine sunt cei care hotărăsc ce date despre evoluția epidemiei în România sunt anunțate public în fiecare zi la ora 13.

Grupul de Comunicare Strategică este alcătuit din 19 persoane.

"Vorbim despre oameni care ocupă funcții de șefi, de directori ai direcțiilor de comunicare publică din instituțiile care compun GCS", explică la RFI jurnalista Emilia Șercan.

Autoritățile medicale de sănătate publică sunt complet marginalizate. De exemplu, Institutul Național de Sănătate Publică sau direcțiile de sănătate publică nu au niciun membru în Grupul de Comunicare Strategică. 

Singurul reprezentant al unei structuri medicale în Grup este directoarea Direcției Relații cu Presa, Afaceri Europene și Relații Internaționale din Ministerul Sănătății.

Argumentul folosit de autoritățile statului atunci când li s-a cerut public să comunice numele membrilor grupului a fost că aceste informații conțin date cu caracter personal, „fiind exceptate de la accesul liber al cetățenilor”.

"Efectiv acest GDPR reprezintă o armă pusă de către Uniunea Europeană în mâinile autorităților din România, care se folosesc de GDPR pentru a secretiza orice informație, oricât de inofensivă", declară Emilia Șercan.

Jurnalista se teme că "o să ajungem să nu mai găsim niciun fel de informație publică. Dacă există un singur nume undeva pe un document o sa ajungem să nu ni se mai dea documentul întreg pentru că el conține un nume, chiar dacă numele este al unei persoane care lucrează pentru stat”.

De altfel, atrage atenția Emilia Șercan, nu era normal să nu cunoaștem numele persoanelor care au statut de funcționar public și care sunt remunerate de stat. "În acest caz era cu atât mai important ca lista persoanelor din GCS să nu fie ținută secretă 1 an și 2 luni de zile, pentru ca în final să o publice, nu statul, ci un jurnalist".