Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Adrian Cioroianu: Nu trebuie să ne așteptăm să apară scântei în relația Romei cu Bruxelles-ul, după victoria Giorgiei Meloni în alegeri

adrian_cioroianu.jpg

Sursa imaginii: 
RFI/Eduard Vasilică

Giorgia Meloni a dus Fratelli d'Italia de la 4% la 26% în alegeri în 4 ani. A reușit această performanță rămânând în opoziție, în condițiile în care majoritatea celorlalte forțe politice au susținut Cabinetul de miniștri din Italia. Fostul ministru de Externe Adrian Cioroianu spune la RFI că "nu trebuie să ne așteptăm să apară scântei în relația cu Bruxelles-ul". Meloni, care se declară un conservator tradițional, a spus că nu vrea să scoată Italia din Uniunea Europeană. Vrea modificarea activismului birocratic de la Bruxelles și renegocierea înțelegerilor între Bruxelles și Roma în privința ultimelor evoluții, de la covid până la prețul energiei. Vrea reducerea taxelor. Vrea controlarea imigrației. "Loviturile, când vor veni, vor veni din interiorul coaliției de dreapta. Tradițional, viața politică italiană este una a cuțitelor în spate", adaugă Cioroianu. Cât despre etichetarea “cvasi fasciști”, “extremă dreaptă” aplicată Fraților Italiei, ea este de prisos de vreme ce un sfert dintre italienii care au mers la vot au fost de acord cu această viziune conservatoare asupra lumii, mai spune istoricul în interviul acordat RFI (AUDIO).

Reporter: Cum vă explicați rezultatul alegerilor de duminică?

Adrian Cioroianu: Cred că a fost inspirația acestui tânăr politician italian, Giorgia Meloni. Dânsa are 45 de ani. Este născută în 1977. A fost inspirația ei de a nu intra în ultimul guvern de uniune națională al tehnocratului Mario Draghi la începutul anului 2021. Practic a rămas singura forță de opoziție în Italia, în condițiile în care majoritatea celorlalte forțe, de la Mișcarea 5 stele până la Salvini, Liga, l-au susținut inițial pe Mario Draghi într-o politică italiană cunoscută de multe decenii pentru loviturile pe la spate. Acolo guvernele  se surpă din interior. Giorgia Meloni nu a intrat în acest guvern. Și-a continuat activitatea de opoziție într-un partid care la ultimele alegeri a luat 4%. Acest partid Fratelli d'Italia, înființat acum zece ani, prin 2012, în 2018 a luat 4%. Numai că după 2018 s-a profilat încet-încet ca partid de opoziție. Activitatea ei am putea spune că e de politician junior, deși are o carieră ministerială în spate de vreo trei ani. A fost ministru al tineretului într-unul dintre guvernele Silvio Berlusconi, din 2008 până în 2011, dacă nu mă înșel. Era și mai tânără atunci. Dar merită urmărit acest traseu. Nu s-a grăbit să se înfrupte din putere atunci când mulți au făcut-o după 2021 din acel guvern care sub Mario Draghi. Mario Draghi era foarte popular în Italia atunci. Era considerat un tehnocrat recunoscut peste tot, în toate capitalele, de la Washington la Bruxelles. Numai că acest guvern nu a rezistat, fiind sabotat tot din interior, așa cum era de așteptat. Și iat-o acum pe Giorgia Meloni propulsându-se spre 26%. De la 4% la 26% e un salt. Trebuie să recunoaștem. S-a propulsat ca principala forță a unei țări cu o politică foarte fragmentată. Asta este tradițional.

Reporter: Italienii au transmis un mesaj foarte clar în favoarea unui guvern de dreapta, a spus Giorgia Meloni. Vom guverna pentru toți italienii, a promis ea. O vom face cu scopul de a uni oamenii, a spus. Totuși, ultima campanie electorală a fost una violentă și agresivă. La ce să ne așteptăm în relația cu Bruxelles-ul în dosarele cu adevărat importante pentru Uniunea Europeană?

Adrian Cioroianu: Să știți că de regulă în Italia campaniile sunt mai spectaculoase decât ce urmează. Nu trebuie să ne așteptăm să apară scântei în relația cu Bruxellesul. Giorgia Meloni a dat oricum semnale amestecate. În ceea ce privește electoratul italian, s-au prezentat puțini la vot, sub 70%, ceea ce cu vreo 10 procente mai puțin decât la ultimele alegeri din 2018. Și a mai fost un avantaj de partea ei, care ne poate spune ce va urma. Numărul de locuri din Senat și din Camera Deputaților a fost redus. Înainte Camera Deputaților avea vreo 600 de locuri, iar începând de acum are vreo 400. Senatul era la 300 și ceva locuri, acum e la 200. Această reducere a numărului de locuri în Parlament avantajează partidele care au obținut scoruri, inclusiv partidul Frații Italiei al Giorgiei Meloni. La ce să ne așteptăm? În primul rând, nu s-a întâlnit cu Putin. Ea a spus că este pentru integritatea Ucrainei. Nu vrea să scoată Italia din Uniunea Europeană, dar vrea modificarea activismului birocratic de la Bruxelles și renegocierea înțelegerilor între Bruxelles și Roma în privința ultimelor evoluții, de la covid până la prețul energiei. Vrea reducerea taxelor. Vrea controlarea imigrației. Și se pare că ăsta este un subiect pe care măcar un sfert dintre electori îl consideră a fi important. Este cunoscută ca fiind opusă acestor manifestări ce țin de LGBT. Este pentru familia tradițională. Sunt lucruri care probabil, în mod firesc, și-au găsit un sfert dintre italieni care să fie de partea ei. La ce să ne așteptăm? La o inevitabilă erodare. În Italia guvernarea consumă. Din păcate pentru Giorgia Meloni bănuiesc că loviturile când vor veni vor veni tot din interiorul alianței. Dar atenție, la această oră la care noi discutăm, e adevărat că partidul Giorgiei Meloni pare a conduce cu 26% din voturi. Urmează acel partid de centru-stânga, condus de Enrico Letta, Partidul Democratic, cu circa 20%. Giorgia Meloni va forma o alianță, dar cel care în ultimă instanță va desemna primul ministru va fi președintele Italiei Sergio Mattarella. De altfel, acesta nu are mari prerogative, dar potrivit constituției, președintele Italiei e cel care, de regulă, dă alianței câștigătoare postul de prim ministru. Asta ne face să credem că Giorgia Meloni are mari șanse să devină prim-ministru. Dar cum spuneam, eu estimez că lovitura, când va fi să vină, va veni tot din interiorul alianței, mai ales că va fi Matteo Salvini, pe care mulți dintre cei care au urmărit viața politică italiană și-l aduc aminte. E cel care conduce Liga de dreapta, Liga Nordului. Apoi, cine nu îl cunoaște pe Silvio Berlusconi, Forza Italia. Dar ei au luat puțin, 8% - 9%. Dar acești 8% - 9% fiecare, adăugați peste cei 26% ai Fraților Italiei s-ar putea să ducă la varianta pe care președintele Sergio Mattarella să o ia în considerare. Cum se vor împăca ei? Aceasta e întrebarea. Așa cum spuneam, tradițional, viața politică italiană este una a cuțitelor în spate foarte dese.

Reporter: Faptul că premierul ungar Viktor Orban și omologul său polonez Mateusz Morawiecki au fost primii lideri europeni care i-au adresat felicitări Giorgiei Meloni încă de aseară are vreo relevanță? Cum considerați gestul lor? A fost politețe sau e mai mult decât atât?

Adrian Cioroianu: Cred că e mai puțin de atât. În primul rând, fiecare dintre aceste partide sunt atât de diferite între ele încât pentru a nu fi izolate în plan european își caută parteneri, își caută prieteni, își caută similitudini. Ei sunt numiți cvasi fasciști, sunt numiți de extremă dreaptă, unii dintre ei, cum e Giorgia Meloni, resping aceste etichete. Ea spune că este un conservator tradițional. Până la urmă, etichetarea de către noi, comentatorii, e inutilă în fața votului italienilor dacă un sfert dintre italienii care au mers al vot au fost de acord cu această viziune conservatoare asupra lumii. Italienii nu ar avea niciun motiv să voteze neofasciștii. Sunt în continuare partide, grupulețe neofasciste în Italia. Majoritatea sunt insignifiante. Dar ea vine în numele unui conservatorism pe care noi putem să îl numim în fel și chip, dar contează ce voturi obține și ce mesaje dă. Dacă mesajele au un orizont de așteptare în societate asta e ceea ce contează în definitiv. Altfel, dacă va fi sau nu pe aceeași lungime de undă cu Viktor Orban sau cu partidul doamnei Le Pen din Franța sau cu ce se întâmplă în Polonia, rămâne de văzut. Sunt segmente în care se apropie. Sunt segmente în care se îndepărtează. Cum vă spuneam, nu e o prietenă a Rusiei. Sau, în orice caz, e mult mai puțin prietenă a Rusiei decât pare a fi premierul maghiar Viktor Orban. Dimpotrivă, în declarațiile ei e pro Ucraina. Eu cred că toate aceste partide sunt de izolare, mai curând și din acest motiv își întind mâna în momentele (importante). Că s-au felicitat acum (nu e relevant). Bănuiesc că o să primească felicitări și de la partide din România dacă vor face guvernul în zilele următoare. Dar, mai curând, ăsta e un semn de curtoazie.

 
Istoricul Adrian Cioroianu, fost ministru de externe, despre rezultatul alegerilor de duminică din Italia