Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Spaţiul mediatic comun cu Republica Moldova, un proiect încă îndepărtat

reuniune.jpg

Spaţiul mediatic comun cu Republica Moldova, un proiect încă îndepărtat

Republica Moldova va trece prin schimbări dificile în viitorul imediat.  Un rol important îl vor avea atât politicienii, cât şi societatea civilă. Presa își va avea și ea partea de datorie. De aceşti actori va depinde şi drumul ţării pe mai departe spre Europa. Iar presa de peste Prut a preluat multe din părţile bune, dar şi din metehnele presei româneşti. Este doar unul dintre subiectele dezbătute la prima reuniune a jurnaliştilor din Republica Moldova şi din România, organizată în acest weekend.

 

Pe parcursul a două zile, s-a discutat aprins despre politică, mass-media drumul european al Republicii Moldova. Şi pentru că reuniunea venea la o zi după anunţarea noii coaliţii minoritare de la Chişinău, subiectul a fost evident la loc de cinste.

Nu era neapărat momentul pentru a uita de drumul european, pentru că în viitorul apropiat s-ar putea produce oricum schimbări sensibile în poziţia Uniunii faţă de Moldova. De ce, iată ce explică în cadrul seminarului fostul ministru de Externe Titus Corlăţean.

„Va fi o bătălie în interiorul UE și noi o cunoașterm. Pentur a menține echilibrul de interes și resurse alocate pe spațiul estic, politica de vecinătate a UE se va reconfigura. Vom vedea cum. Asta va fi bine sau va fi cu un grad de interes mai scăzut pentru est, de exemplu pentru Republica Moldova. Unii doresc în UE să creeze efectiv ca alternativă la integrarea europeană acest mecanism de acord de asociere. Și asta e o bătălie care trebuie dusă. Avem summitul de la Riga al Parteneriatului Estic, în care pe acele documente va trebui să scrie ceva. De pildă: perspectivă europeană pentru Republica Moldova. Lucrurile sunt complicate și asta pune o povară și mai mare pe umerii celor care vor guverna la Chișinău. Și asta înseamnă și din partea presei, din partea societății civile , din partea oamenilor o atitudine activă și de atenție de a transmite niște mesaje în beneficiul țării”.

 

Jurnaliştii din Republica Moldova au explicat că e prea devreme pentru a aprecia ce concluzii se pot trage după formarea coaliţiei PLDM - PDM, susţinută probabil de comunişti. Iar cât timp politicienii de la Chişinău sunt ocupaţi cu împărţirea funcţiilor, nu se poate vorbi de integrarea europeană a ţării, a spus jurnalista postului Radio Europa Liberă din Moldova. Vitalie Călugăreanu, de la Deutsche Welle, a considerat, la aceeaşi dezbatrere moderată de Marian Voicu, de la TVR, că după evenimentele de săptămâna trecută, Republica Moldova a rămas fără un lider național. “S-a eliberat scena politică de partid cu vocație veritabil europeană. Să nu credeți că Voronin este atât de naiv încât să nu știe să intre în jocuri police”, spune jurnalistul. Majoritatea jurnaliştilor de peste Prut sunt de acord că liberalii sunt cei care ar fi tras mai mult spre UE şi că acum au venit la guvernare de fapt forţele de stânga, ceea ce va deruta alegătorii.

Care este rolul presei pe acest drum european?

Iată ce spune Vlad Ţurcanu, consilier al preşedintelui Nicolae Timofti şi fost jurnalist, prezent şi el la dezbatere.“Faptul că Republica Moldova a evoluat ca societate civilă se datorează și jurnaliștilor care au nevoie, la răstimpuri, să li se confirme că ceea ce fac  e important și seva necesară unii dintre noi și-au extras-o din modul în care se face presă în România, deși se cunoasște că s-au preluat în Republica Moldova anumite metehne care există în presa românească.”

Care au fost exact, metehnele importate, l-am întrebat pe Vlad Ţurcanu. “Este vorba de partizanatul politic, care există şi la noi, şi în România, lucru care pe mine, ca jurnalist, mă nemulţumeşte. Nu aş vrea să critic presa în primul rând pentru că vin din breaslă. Aş fi făcut-o mai uşor dacă eram jurnalist activ astăzi. Există însă, aşa cum vă spuneam,nişte practici, cum ar fi angajamentele politice ale unor jurnalişti. În timp, oamenii din branşă care devin partizani fac rău presei şi se instaurează acea neîncredere între colegi care se simte mai ales la nivelul organizaţiilor profesionale.”

 

Se vorbeşte de ceva vreme atât la Bucureşti, cât şi la Chişinău de crearea unui spaţiu mediatic comun. Prea puţine s-au mişcat însă până acum, spune acelaşi consilier. Nu există interes din partea entităţilor private de media din România. De ce?

 

Drepturile de autor pentru Republica Moldova au fost cedate în zona estică şi producătorii şi specialiştii români din domeniu nu şi-au mai pus problema şi nici nu au interesul comercial, trebuie să recunoaştem, să ia drepturi de autor pentru jurnalele cumpărate din Occident şi pentru Republica Moldova.

Care este soluţia aşadar?


"Eu zic că statul, atât în Republica Moldova, cât şi în România trebuie să se implice, trebuie să încurajeze iniţiative private în acest sens. Când vorbim despre această piaţă, vorbind despre bugete, despre bani până la urmă. Dacă există un interes din partea statului, ambelor state, trebuie să se găsească şi fonduri pentru că oamenii din Republica Moldova aşteaptă emisiuni sportive, culturale  în limba română. Sunt diverse forme de finanţare care pot fi găsite", mai explică Vlad Ţurcanu la RFI.

1017