Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Extremele - dreaptă şi stângă - în creştere puternică pentru următorul PE

frantescu.jpg

Doru Franţescu

La trei săptămâni distanţă de alegerile europarlamentare, cele mai mari familii europene: popularii şi socialiştii sunt umăr la umăr în preferinţele europenilor. Este ceea ce arată ultimul sondaj publicat de Vote Watch Europe, organizaţie finanţată de Parlamentul Europei. Organizaţia foloseşte un model nou de măsurare a opiniei publice, mai exact.

"Sondajele de opinie clasice au tendinţa să supraestimeze sprijinul pentru partidele mari şi să subestimeze forţa unor formaţiuni mici. Or, noul model statistic folosit de VoteWatch 2014 încearcă să ofere predicţii mai exacte din acest punct de vedere", indică organizaţia. Acum două zile, a fost publicat şi ultimul sondaj, ale cărui concluzii sunt surprinzătoare din anumite puncte de vedere. Indică de pildă că sunt în creştere puternică euroscepticii, dar şi candidaţii neafiliaţi. Recent, director al organizaţiei a fost ales un român, Doru Franţescu. Eliza Frâncu a stat de vorbă cu el despre acest ultim sondaj al Vote Watch Europe.

Cum arată lupta dintre marile partide la nivel european?

Constatăm o luptă umăr la umăr între creştin-democraţi şi socialişti, creştin-democraţii având un avans minim , de nouă locuri la nivelul întregii Uniuni Europene. Ceea ce e practic în marja de eroare, aşa că ambele au şanse să câştige alegerile europene şi să încerce să-şi impună candidatul la şefia Comisiei. Pe de altă parte, a doua constatare importantă este ascensiunea grupurilor de extremă stângă şi dreaptă. Avem aproape o dublare a stângii radicale sau comuniste, îăn sopecila provenind din sptarelwe din sudul Eureopei care s-au confruntat cu probleme economice destul de grave şi apoi cu măsuri de austeritate impuse ca să corecteze aceste probleme.

Pe de altă parte, în zona Europei de Nord avem o ascensiune semnificativă a grupurilor de extremă dreaptă care militează împotriva Uniunii Europene şi împotriva migraţiei dinspre Europa de est şi Europa de Sud către Europa de Vest şi Nord.

 

Până la urmă, câte grupuri de extremă -dreapta şi stânga - vor fi?

 

Vom avea, ca şi până acum, un grup de extremă stângă dar care îşi dublează aproape mărimea de la 30 până la 50 şi ceva de locuri. La dreapta, avem o triplare a numărului de europarlamentari din extrema dreaptă de la 30 şi puţini până la chiar 100, chiar şi mai bine de atât. E de aşteptat să avem cel puţin două grupuri la dreapta PPE - consevatorii şi reformiştii, pe de-o parte, care există şi în actualul Parlament European plus grupul eurosceptic. Dar acestora e posibil să li se alăture un al treilea grup, format în principal din Frontul Naţional din Franţa, partidul familiei Le Pen li PVV-ul olandez.


România e oarecum într-o situaţie atipică, rezultă din sondaj ..

 

Atipică în sensul că nu ne confruntăm cu o ascensiune a extremelor. România, dar şi alte state est europene precum Slovacia sau Polonia nu se confruntă cu astfel de fenomene. Motivul e că aceste state au gestionat relativ bine criza economică cu care s-au confruntat. Mulţi dintre cetăţenii noştri au suferit şi ei, dar comparativ cu grecii, portughezii sau spaniolii, românii şi polonezii au stat mult mai bine. Pe de altă parte, România nu s-a confruntat cu imigraţie aşa cum s-a întâmplat cu Olanda, Belgia, Franţa sau Marea Britanie. Deci nu avem motive pentru o ascensiune a extremei drepte.

 

Apetitul pentru "extremişti europeni" al cetăţenilor dintr-un stat se  poate explica şi prin prezenţa sau nu a partidelor extremiste în respectivul stat?

 

Partidele de extremă există în aproape toate ţările din Uniunea Europeană . Însă nu în toate aceste state au acces la locuri în parlamentele naţionale sau în Parlamentul European. Ele au existat şi vor exista dintotdeauna, însă dimensiunea şi suportul popular oscilează în funcţie de situaţiile economice şi culturale. Şi când spun situaţie economică mă refer la faptul că atunci când economia intră pe deficit, şansele ca extremele să crească se măresc: populaţia nu mai e mulţumită cu respectivele partide. Şi apoi votează cu extremele ca să schimbe acel establishment.

 

Mai observăm şi că "independenţii", candidaţii neafiliaţi cresc de asemenea în sondaje. Iarăşi, în România - nu.

 

Neafiliaţii sunt în principal cei de la extrema dreaptă pentru că nu reuşesc să se afilieze la partidele mainstream  pentru că acestea nu-i acceptă. În România, în Parlamentul actual European avem doi plus unu neafiliaţi - cei doi de la PRM plus Adrian Severin, care a ieşit din grupul socialist pe parcursul mandatului. La cum arată sondajele la ora actuală, există şanse să nu mai avem neafiliaţi în următorul PE pentru că toate partidele care ar putea intra în Parlament se îndreaptă către cele trei mari famili politice: creştin-democrată, socialistă şi liberală şi eu cred că ar fi bine să se întâmple aşa pentru că prezenţa în aceste mari grupuri asigură un grad de influenţă semnificativ.

 

Care este ponderea acestor trei mari familii politice în preferinţele românilor?

 

Grupul socialist este cel care are de câştigat, în sensul că ne aşteptăm ca prezenţa României să se întărească în grupul socialist datorită PSD şi aliaţilor lor , urmând să obţină cel puţin 13 locuri în PE viitor. Urmează familia populară creştin democrată, unde preconizăm să avem 11-12 parlamentari, provenind de la o serie întreagă de partide. Aici ne referim la PDL, la PMP, potenţial chiar şi Forţa Civică, dacă prinde locuri. Precum şi UDMR. Deci putem avea patru partide în grupul creştin-democrat european. La care se adaugă, desigur, liberalii, care ar putea avea undeva între 6 şi 8 locuri în grupul liberal din PE următor. Asta le poate asigura chiar prima poziţie în grupul ALDE; beneficiind, dacă se poate spune aşa, de scăderea celor două delegaţii dominante ale liberalilor. Cea britanică şi cea germană, care se află în puternică scădere în ţările lor.

 

interviu doru frantescu