Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Acordul de liber schimb cu SUA: Există avantaje pentru România?

elena_bryan.jpg

Negociatorul american, Elena Bryan

Redemarează în aprilie la nivel european negocierea acordul de liberalizare a comerțului între Statele Unite și Uniunea Europeană, așa-numitul Parteneriat Transatlantic pentru Comerț și Investiții, pe scurt TTIP. Sunt discuții ce durează deja de mai bine de patru ani. Sunt unele state europene care blochează anumite capitole pentru a fi sigure că interesele lor sunt respectate. România a pledat tot timpul pentru semnarea cât mai rapidă a documentului. Concret însă, cum poate România să profite de pe urma acorduluide liber schimb cu Statele Unite –a fost una din temele dezbătute la masa rotundă cu negociatorul american pentru TTIP, Elena Bryan, dezbatere ce a avut loc ieri la ambasada Statelor Unite.

Poate cel mai important dosar economic care se dezbate la această oră în Uniunea Europeană este acordul de liber schimb între Europa și Statele Unite, TTIP. Disc uția este destul de puțin cunoscută atât autorităților române, cât mai ales opiniei publice din România, după cum a recunoscut negociatorul american pentru acest dosar, Elena Bryan, venită la București pentru o masă rotundă pe această temă.

“Știți, când am fost aici ultima dată, a existat un interes mare din partea oamenilor cu care am vorbit, curiozitate, dar cred că majoritatea celor cu care am vorbit nu știau prea multe despre acest parteneriat. Și e treaba mea să vorbesc despre ce negociem. Am vorbit cu oameni de afaceri, cu oficiali guvernamentali, cu studenți și cu jurnaliști.”

În primul rând, ce este TTIP? Parteneriatul transatlantuic pentru comerț și investiții este menit să elimine barierele de reglementare excesivă și tarifele dintre Uniunea Europeană și Statele Unite , în așa fel încât companiile din fiecare bloc să poată accesa mai ușor piața din celălalt bloc. Discuțiile au demarat încă din 2011, iar în aprilie va începe a noua rundă de negocieri. Sunt discuții complicate, există blocaje, unele state europene vor să-și protejeze anumite sectoare de o intervenție excesivă americană – e de pildă cazul Marii Britanii, care vrea să-și ferească sectorul public de sănătate, NHS, de o eventuală privatizare, ori cazul Franței, care se teme pentru industria sa cinematografică. Altele se tem de o intrare masivă dinspre Statele Unite a organismelor modificate genetic, în condițiile în care în unele state europene legislația interzice acest gen de produse.
Dincolo de aceste discuții tehnice interminabile și de solicitările anumitor state europene, acordul de liber schimb ar urma să aducă beneficii uriașe pentru ambele blocuri, traduse în sute de miliarde de euro în plus la bugete și zeci de mii de locuri de muncă pentru europeni și americani pentru că ar permite intrarea pe aceste piețe și a investitorilor mici și mijlocii. Este ce estimează studii ale Comisiei Europene. Opinia publică la nivel european este însă tot mai puțin favorabilă proiectului, cea mai puternică opoziție fiind în Germania și în Franța, potrivit presei internaționale.

A ridicat România obiecții?

Unde se află România în această ecuație? La nivel de opinie publică, discuția e puțin cunoscută. La nivel oficial, ne-am exprimat tot timpul sprijinul pentru parteneriat. A ridicat România până acum vreo obiecție importantă în discuțiile de la nivel european cu americanii, am întrebat-o pe reprezentanta Americii la aceste negocieri.

“Nu cred că România a ridicat vreo pretenție extraordinară. Dar știu că România, prin intermediul misiunii de la Bruxelles, participă în mod frecvent la discuții. Eu nu fac parte din discuțiile Comisiei cu statele membre sau din cele la nivelul Consiliului European, dar mi s-a spus că reprezentanții români joacă un rol activ. Eu una nu am auzit ca România să fi avut vreo problemă.”


Liberă circulație a capitalului fără liberă circulație a persoanelor?

Una dintre cele mai importante zone negociate în acord este cea referitoare la investiții. Există însă certitudinea venirii investitorilor americani odată ce acordul intră în vigoare? Și mai ales, cum poate funcționa libera circulație a capitalului fără a beneficia și de libera circulație a persoanelor, de vreme ce românii și alți europeni au încă nevoie de viză pentru intrarea în Statele Unite? Iată ce răspunde Elena Bryan.

 

“La prima parte a întrebării, vă spun că un guvern, cel puțin guvernul meu, nu poate să garanteze niciodată venirea investitorilor, pentru că asta e o funcție a sectorului privat. Tot ce putem face e să asigurăm un climat atractiv pentru investitori. Dar nu putem garanta că investitorii americani vor veni într-un anumit loc, pentru că nu e ceva ce ține de guvern. În ce privește vizele, acest gen de probleme nu e negociat în acorduri de comerț. Visa Waiver e o chestiune separată care e discutată între autoritățile care se ocupă de imigrație și cele care se ocupă de politică externă. Știu însă, pentru că Departamentul de Stat a tot explicat: legea noastră prevede clar ce condiții treebuie să îndeplinească o țară ca să se califice pentru Visa Waiver. Știu că e o discuție între autoritățile competente despre aceste condiții și ce e de făcut.”

 

Cât vor dura negocierile?

Există vreo estimare a sumelor ce ar putea veni suplimentar la bugetul României ori în privința locurilor de muncă ce ar putea fi create? Guvernul Statelor Unite nu face estimări ale câștigurilor de pe urma TTIP. A făcut asta o dată și apoi a decis că nu e o idee atât de bună, pentru că există prea multe variabile în joc, spune Elena Bryan.
 

Cea mai importantă variabilă este însă cât va dura negocierea pentru un asemenea parteneriat economic gigantic.

Președintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, a explicat că acordul de liber schimb cu Statele Unite este una din prioritățile mandatului său. Proiectul sau prima propunere trimisă către americani,  nu este publică, în ciuda cererile de transparență venite din partea organizațiilor nonguvernamentale.

Deocamdată nu există un termen limită pentru finalul negocierilor, deci ar mai putea să dureze ani până când să fie adoptat, aprobat în Parlamente și să intre în vigoare. Substanța acordului va trebui să dicteze calendarul negocierilor, a concluzionat negociatorul american, Elena Bryan.

 

971