Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Ghinea despre combaterea sărăciei: "Folosim mai cu cap fondurile europene"

ghinea.jpg

Cristian Ghinea

1 miliard de euro este costul estimat pentru intreg pachetul de măsuri pentru combaterea sărăciei. E vorba de cele 47 de măsuri vizate de Executiv pentru a scoate din sărăcie circa 580.000 de români până în 2020.

Măsurile sunt grupate pe etape din viaţă astfel încât să se poată oferi "o plasă de siguranţă" celor mai săraci din România indiferent de vârstă. Creşterea calităţii învăţământului, încadrarea în muncă a tinerilor, îmbunătăţirea locuinţelor, a vieţii în mediul rural, precum şi incluziunea persoanelor cu dizabilităţi sunt câteva dintre măsurile avute în vedere de Guvernul Cioloș.

Consilierul de Stat pe Afaceri Europene la Guvernul României, Cristian Ghinea, a punctat recent Cinci lucruri demne de știut despre ”Pachetul integrat pentru combaterea sărăciei”. L-am rugat să explice la RFI câteva dintre măsuri.

Cristian Ghinea: Estimarea totală este undeva la peste 1 miliard de euro, dar atenție, nu vorbim despre bani noi, ci de bani pe care îi avem la dispoziție de la Uniunea Europeană și pe care vrem să-i canalizăm foarte clar spre acest obiectiv, anumea țintirea celor mai sărace categorii de populație cu niște indicatori foarte clari din scoatere din sărăcie până în 2020, pentru că aceasta este durata de viață a bugetului european. Nu vine guvernul să arunce cu bani în populație, ci pur și simplu folosim mai cu cap fondurile europene care nu au fost folosite bine până acum.

Reporter: Spuneți-mi cum definiți sărăcia, ca să știm de la ce nivel plecăm, pentru cine anume, țintit, vedeți banii și măsurile din program.

Cristian Ghinea: Sunt 5 moduri diferite statistic de a defini sărăcia, este sărăcia relativă, este sărăcia absolută. Pe toate aceste 5 locuri România stă foarte prost comparativ cu media europeană, suntem pe ultimul loc. Dilema noastră nu este cum definim, ci cum facem să ajungă acești bani la cei mai săraci dintre români, acei români care nici măcar nu sunt prinși în sistemul de asigurări sociale. Și vă dau un exemplu, cei 15000 de copii care nu au identitate, nu au CNP pentru că atunci când s-au născut părinții lor nu aveau domiciliu, iar fără domiciuliu, pentru că așa este legea în România, copilul nu poate primi identitate. Acești 15000 de copii, este o evaluare, nu avem numărul lor exact, nu există pentru statul român. Nu poți să îi ajuți nici măcar cu un loc la grădiniță, cu alocație universală pentru copii ș.a.m.d. Această categorie o considerăm cea mai dezavantajată și vrem să intervenim să le facem CNP retroactiv.

Reporter: Este o categorie, dar în total, în pachetul cu cele 47 de măsuri sunt vizate toate categoriile de vârstă, de la naștere și până la bunicii care să fie mai activi în societatea românească. Am abordat subiectul cu Cristian Pârvan,AOAR, iar opinia sa este la unison cu a economiștilor pe care i-am consultat săptămâna trecută în Matinalul RFI:  nu se poate combate sărăcia cu resurse bugetare, prin acordaea de ajutoare oamenilor, deci nu prin asistență, ci trebuie mers direct la cauze. Cum răspundeți?

Cristian Ghinea: Acesta nu este un program de asistență socială. Acesta este un program de măsuri active de combatere a sărăciei. Preluăm din proiecte pilot ale organizațiilor guvernamentale și le transformăm în programe naționale. Acest reflex al multor economiști, cum le-ați spus dumneavoastră - să le spunem persoane publice – prin care orice fel de program anti-sărăcie înseamnă ajutoare sociale este un reflex greșit. Nu vorbim de ajutoare sociale acum, vorbim chiar de măsuri de activare a acestei populații. Vă dau un exemplu, avem un program național pentru tinerii care nu sunt prinși în sistemul de educație, nu sunt prinși în șomaj, nu sunt prinși în training. Este o categorie pe care și Comisia Europeană a identificat-o ca fiind cea mai vulnerabilă, acești tineri care nici măcar nu mai caută job sau nici măcar nu mai caută să își completeze educația, pur și simplu au renunțat. Categoria de vârstă 16 – 24 de ani este foarte vulnerabilă la nivel european și în România cu atât mai mult. Ce facem prin această măsură dedicată lor, este să forțăm Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă să îi caute, să le facă un profil de caz și să îi trimită pe fiecare, tot din fonduri europene, în funcție de nevoie. Dacă cineva ar trebui să termine liceul sau școala profesională, accesează axa privitoare la școli profesionale din programul național Capital Uman. Dacă cineva are nevoie de ucenicie, avem o axa specială din fonduri europene pentru ucenicie. E un mod agresiv, într-un fel bun, al statului de a-i căuta pe acești tineri, de a-i repune în activitate sau în educație. Aceasta nu este o măsură de asistență socială, este o măsură de activare. Dăm șansa acestui om să fie productiv și să plătească taxe mai târziu statului, nu să îl lăsăm, să uităm de el și după aceea să vină și să ne dea o cerere de asistență socială și gata. Aceasta este schimbarea de paradigmă pe care o vedem noi în ceea ce privește relația dintre stat și săraci. Statul îi ajută activ pe acești oameni, nu stă pur și simplu să îi numere statistic și să le dea asistență socială.

Reporter: Ar mai fi o chestiune legată de gestionarea acestor proiecte. Spuneați că banii sunt la dispoziție, sunt bani europeni. Cine și cum trebuie să aibă grijă ca utilizarea lor, măcar de această dată, să fie eficientă, sau mai eficientă.

Cristian Ghinea: Guvernul, agențiile de management, ministerele. Ce încercăm să facem noi acum este să le punem pe altă bază, să ne uităm, nu atât la rata de absorbție, care a devenit o obsesie nocivă în România, ci la impact. Nu este doar viziunea acestui guvern, este și viziunea Comisiei Europene, care de această dată se va uita la impactul real al fondurilor europene. Adică, dacă am spus că noi creăm 4000 de locuri de muncă pentru acești tineri despre care vă spuneam mai devreme, indiferent câtă hârtie va produce birocrația românească, dacă în 2020 nu am creat aceste 4000 de locuri de muncă va trebui să dăm banii înapoi la Uniunea Europeană. Dacă nu facem această schimbare de paradigmă, eu nu văd bine guvernul în 2020, care va trebui să spună Uniunii Europene de ce a produs hârtii și nu locuri de muncă.

 

 
Consilierul de Stat Cristian Ghinea intervievat de Magda Prelipceanu