Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Cristian Diaconescu: Fiecare stat încearcă să se apere pe cont propriu. Acesta este un răspuns inadecvat

invitatul-diminetii-cristian-diaconescu-3.jpg

Cristian Diaconescu
Image source: 
RFI

Atentatele de la Bruxelles, revendicate de organizația teroristă Statul Islamic, au vizat instituțiile cheie ale Uniunii Europene tocmai pentru a semăna frică în rândul populației și neîncredere în capacitatea statelor membre de a preveni atacuri similare. O spune la RFI fostul ministru de externe Cristian Diaconescu.

Fiecare stat european încearcă să se apere pe cont propriu ceea ce nu reprezintă un răspuns adecvat,  mai spune Cristian Diaconescu.

Reporter: Ce mesaj credeți că au vrut să transmită atacatorii lovind în inima capitalei belgiene, aproape de sediile Comisiei Europene, Parlamentului European și Cartierului General NATO?

Cristian Diaconescu: Mesajul este, evident, mutarea războiului și a radicalismului jihadist în mijlocul Europei, tocmai în orașul în care se iau decizii în ceea ce privește securitatea globală, precum și decizii în legătură cu cea mai puternică piață unică din lume din punct de vedere economic. Mesajul este cât se poate de categoric și îngrijorător, inclusiv punctul de vedere al instituțiilor internaționale. Deoarece, după părerea mea, este expresia unui lung șir de crize la care Uniunea Europeană, Alianța Nord Atlantică, nu au fost capabile să asigure un răspuns solidar, care să garanteze, în primul rând, securitatea cetățenilor europeni.

Reporter: Credeți că atentatele au legătură cu arestarea lui Salah Abdeslam de vineri sau erau pregătite dinainte și urmau să aibă loc oricum?

Cristian Diaconescu: Cred că au legătură cu incapacitatea – o incapacitate care mi se pare inadmisibilă –  ca o succesiune de crize, mai ales criza refugiaților să genereze o vulnerabilitate de care acești atentatori au încercat să profite. Sigur că sunt atentate organizate, de tip militar și, evident că punerea lor în aplicare ține de anumite momente pe care cei care organizează astfel de acte violente le evaluează cât se poate de atent. Practic, atentatul de la Bruxelles a vizat aceleași ținte-mesaj pe care grupările teroriste radicale le au și anume generarea unei stări de frică, de angoasă la nivelul societății, precum și neîncrederea în capacitatea instituțiilor din statele europene de a preveni și de a reacționa în mod corespunzător. Sigur că există o serie de informații conform cărora Saleh Abdeslam ar fi început să coopereze cu autoritățile, implicit grăbind un astfel de deznodământ. Dar atentatele au fost  organizate din timp, este evident.

Reporter: Atentatele au survenit după 4 luni de alertă, în care am văzut imagini cu polițiști sau militari înarmați până în dinți în centrul capitalei belgiene, iar după exploziile celor două bombe de la aeroport, cred că nimeni nu se aștepta să se întâmple tragedia de la metrou. Și iată când a fost orașul mai vulnerabil. A fost și a treia detonare, care a făcut mai multe victime decât cele din terminalul de plecări al aeroportului Zaventem. Este un război?

Cristian Diaconescu: Este un război asimentric, hibrid. Calificativele sunt mai mult sau mai puțin sofisticate. Realitatea este că războiul adevărat, cu participarea militarilor, cum spuneați, înarmați până în dinți, se desfășoară în altă parte, nu în mijlocul Europei. Este clar că efectul de descurajare pe care l-au sperat probabil autoritățile belgiene, nu a avut nicun fel de efect. Ar fi fost de așteptat ca militarii să fie prezenți în zona siriană sau irakiană, acolo unde s-a născut și unde operează bazele Statului Islamic. În mijlocul Europei, nici respectivii teroriști nu se așteaptă ca dincolo de prezența pe străzi a militarilor înarmați până în dinți să existe o altă categorie de reacții. Acești teroriști știu foarte bine faptul că drepturile și libertățile fundamentale ale fiecărui cetățean din Europa reprezintă o valoare sacrosanctă pentru toate instituțiile, inclusiv cele specializate în domeniul securității. Efectul de descurajare nu a reprezentat, până la urmă, un factor care să îi determine pe acești oameni să renunțe la acțiunile lor. Cred că mai mult au speriat populația.

Reporter: Credeți că după aceste atentate ar putea să urmeze o acțiune militară terestră în Siria sau în alte regiuni unde Statul Islamic există?

Cristian Diaconescu: Ceea ce mi se pare estențial este ca, poate în al doisprezecelea ceas, voința politică a decidenților europeni să se manifeste de o manieră categorică, dar și solidară. Dacă ar fi să luăm numai criza refugiaților, care dacă ne place sau nu, populația, cetățenii europeni o consideră strâns legată de aceste acte teroriste, vom constata că în absența acestei viziuni integratoare a Uniunii Europene, practic, Europa occidentală și-a pierdut o serie de convenții și acorduri stabilite cu foarte mulți ani în urmă. Și aici mă gândesc la Convenția de la Dublin privind evaluarea la intrare a celor care solicită azil în Uniunea Europeană. Această slăbiciune a făcut ca, de facto, acordul Schengen să fie lipsit de substanță, să devină inaplicabil. Fiecare stat încearcă să se apere pe cont propriu. Acesta este exact răspunsul inadecvat pe care îl așteaptă cei care vor să beneficieze de aceste slabiciuni ale Europei.

Reporter: Și totuși atentatorii, după cum se vede din imagini, par să fie oameni tineri. Și aceasta este ultima întrebare, Cristian Diaconescu. Sunt oameni tineri care trăiesc în Europa, poate deja la a doua generație. Pe ei cine îi recuperează?

Cristian Diaconescu: Da. Poate că nici tratamentul de care s-a bucurat prima generație care a venit în Europa nu a fost cel adecvat, din moment ce, cum corect spuneți, o serie de oameni tineri s-au născut în Europa, dar cu frustrările dintr-o altă lume. Este greu de spus. Belgia, din punctul de vedere al diferențelor culturale, are o serie de probleme majore, pe care probabil, în acest moment este dificil de înțeles cum le va putea depăși. Cei tineri, născuți în Belgia, ar urma, pe împărțirile comunitare, să fie flamanzi, valoni sau bruxellezi. Totodată, este bine cunoscut că raportat la numărul populației, Belgia are cele mai ridicate cote de voluntari către Statul Islamic. Comunitatea belgiană este împărțită de așa natură încât deciziile politice se discută mai multe regional, decât la nivelul întregii țări. Sunt probleme de substanță, probleme fundamentale de organizare, care evident afectează capacitatea de integrarea a acestui stat.

Fostul ministru de Externe, Cristian Diaconescu, intervievat de Magda Prelipceanu
1273