Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


PSD câștigă teren în Ardeal. Cum stau celelalte partide înainte de alegeri?

România intră în ultima săptămână de campanie înainte de alegerile parlamentare din 11 decembrie. A fost o campanie apatică și fără surprize, spune la RFI sociologul Dan Jurcan de la Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES). PSD a furat startul și stă mai bine în sondaje decât celelate partide în intențiile de vot. De ce pierde teren PNL și cum se descurcă celelalte formațiuni?

Preşedintele PMP, Traian Băsescu, i-a invitat pe liderii PNL şi PSD, Alina Gorghiu şi Liviu Dragnea, la o dezbatere televizată, pe tema programelor electorale ale celor trei partide. Băsescu a propus ca dezbaterea să aibă loc joi la TVR sau RTV. În replică, Alina Gorghiu i-a transmis lui Traian Băsescu că ea așteaptă o dezbatere cu Liviu Dragnea, iar liderul PMP poate "să se uite de acasă, la televizor".

Dan Jurcan: Cred că orice dezbatere electorală ar fi binevenită într-o campanie apatică și fără surprize. Pe de altă parte, propunerea lui Traian Băsescu este și o mică capcană. Traian Băsescu este obligat să atingă acel prag de 5% și știe că o dezbatere electorală l-ar avantaja. Campania aceasta s-ar caracteriza mai mult printr-un fel de parcimonie comunicațională, nu exces, așa cum am fost obișnuiți la celelalte campanii. Acest lucru se datorează și faptului că legislația este de așa natură încât finanțarea partidelor este limitată. Campania s-a terminat înainte să înceapă. Adevărată campanie a fost în pre campanie, când am văzut o oarecare efervescență în spațiul public.

Reporter: Același lucru l-am pățit și la alegerile locale din vară.

Dan Jurcan: O campanie care rămâne la un nivel destul de scăzut din perspectiva comunicării avantajează partidele mari, PSD și PNL. Celelalte partide sunt dezavantajate pentru că nu au posibilitatea (de a-și crește vizibilitatea) decât în mediul online. Aici, USR a fost mult mai activ. Dar, am văzut o analiză care arăta că și PSD a fost destul de activ în mediul online. Per ansamblu, dacă discutăm despre media tradițională, în mod clar partidele mari, PSD și PNL, sunt teoretic avantajate. Spun teoretic pentru că în practică, dacă ne uităm pe cifrele din sondaje, PNL a pierdut sau e pe cale să piardă puncte importante față de cifra obținută la locale.

Reporter: Care sunt cifrele pe care le aveți la acest moment? Cum stau partidele?

Dan Jurcan: Joi le vom prezenta. Ciferele sunt cam pe unde le-au prezentat și alte case de sondare a opiniei publice. În mod clar, vă putem confirma că PNL pierde. Ne-am întrebat ce s-a întâmplat, în așa fel încât, un PNL care era situat în vară undeva la 32% acum pierde 4 – 6% . Probabil că și debarcarea lui Vasile Blaga a avut un rol important. Fiefurile tradiționale ale PDL par să fie demobilizate. USR s-a mobilizat destul de bine, mai ales în orașele mari din Transilvania, dar și în Moldova reușește să câștige câteva procente bune. În mod paradoxal, PSD se mobilizează foarte bine în Transilvania, un loc ce nu era neapărat fieful tradițional al acestui partid. În general, PSD nu reușea să depășească în Transilvania 24 – 25%. Acum câștigă câteva procente bune.

Reporter: În general, din ce ați văzut până acum în activitatea dumneavoastră, oamenii înainte să meargă la vot citesc programele electorale ale partidelor sau votează în funcție de simpatii?

Dan Jurcan: Este puțin mai complicat. În ultimul studiu pe care l-am făcut am văzut că persoana celor care reprezintă partidul contează în proporție de 40%. 20 – 25% contează simpatia față de partid, iar programele politice undeva la 20%. Decizia de vot este una rațională, combinată cu o componentă emoțională. Depinde foarte mult și de gradul de implicare al alegătorului, de studii, de mediul din care provine, rural sau urban. În această campanie, dacă analizăm mesajele, am avut toată paleta de mesaje, de la cele care stimulează frica, de genul „Cioloș, Soros, străinii vin și ne fură țara”, până la cele de tip rațional în care au fost prezentate cifre, grafice. Mi se pare că PSD a furat startul, în sensul că i-a luat pe cei de la PNL prin surprindere. Și-au prezentat și programul politic, măsura de reducere a celor 100 de taxe, apoi creșterea salariilor. Ulterior PNL a încercat să revină, dar destul de greu, cu promisiuni relativ similare. Acest fapt îi crează o problemă de imagine. Lumea s-ar fi așteptat ca PNL să se diferențieze de un mesaj caracterizat ca fiind populist, ca cel al PSD-ului. PNL nu a făcut altceva decât să copieze în oglindă. PNL era considerat un partid tradițional, deschis, tolerant, dar a cuplat rapid la un mesaj intolerant legat de Coaliția pentru familie și problema legată de drepturile minorităților sexuale. Tema anticorupției și cea a integrității mi s-a părut  că au fost îngropate de tema naționalismului, ridicată foarte bine de Ghiță și de PRU. Singurul mesaj pe care PNL l-a promovat în spațiul public a fost cel legat de credibilitatea lui Dacian Cioloș, în speranța că acest transfer de credibilitate să se vadă în cifrele partidului. Referitor la acest fapt, în ultimul sondaj, Dacian Cioloș, din momentul în care s-a decis să susțină PNL și USR, deși o face foarte târziu, în ultima săptămână din campanie, pierde din încredere. De la 40% a scăzut undeva la 27%.

Reporter: Care credeți că ar trebui să fie prioritatea viitorilor parlamentari?

Dan Jurcan: Noi am făcut un studiu despre ceea ce înseamnă birocrația în România. Am văzut că sunt 95.000 de legi date. Dacă în 2001 aveam undeva la 1.700 de reglementări pe an, acum numărul lor a ajuns undeva la 3.000. Este o birocrație ce se dezvoltă exponențial și care face aproape imposibilă respectarea legii. Fiecare cetățean este vulnerabil, în condițiile în care ai o legislație atât de dezvoltată, încât face aproape imposibilă cunoașterea. Cred că aici este și rolul societății civile, să nu mai judecăm parlamentarii după numărul de legi pe care le propun. Nu aceasta este soluția. Probabil că pentru viitorul parlament soluția ar trebui să fie simplificarea legislativă, în așa fel încât multitudinea de legi pe domenii sectoriale să se transforme în coduri administrative mult mai simple. Cred că este importantă și stabilitatea. Adoptăm un anumit cod administrativ, juridic, fiscal și apoi îl modificăm de zece, cincisprezece ori. Acest fapt face ca mediul legislativ să fie extrem de impredictibil. Este aproape imposibil să faci afaceri și să îți planifici ceva într-un mediu care se schimbă atât de frecvent.

 
Ascultă AICI interviul cu sociologul Dan Jurcan