Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Biografia lui Corneliu Zelea Codreanu între istorie și jurnalism

20180117_180719.jpg

Biografiile lui Cornelia Zelea Codreanu
În ultima vreme au apărut două biografii ale lui Corneliu Zelea Codreanu
Image source: 
Petru CLEJ

Apariția în ultimele luni a două cărți biografice despre Corneliu Zelea Codreanu umple un gol istoriografic și publicistic despre liderul Mișcării Legionare de până la 1938. Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din România a organizat o dezbatere despre cele două volume.

Editura Humanitas a publicat cărțile istoricului austriac Oliver Jens Schmitt "Corneliu Zelea Codreanu. Ascensiunea și căderea „Căpitanului” " (traducere din limba germană) și cea a publicistei Tatiana Niculescu,"Mistica rugăciunii și a revolverului. Viața lui Corneliu Zelea Codreanu."

Sunt practic primele biografii propriu zise în limba română ale acestui personaj istoric extrem de important și controversat din perioada interbelică. 

În dezbatere s-a vorbit aproape în exclusivitate despre cartea istoricului austriac, cartea Tatianei Niculescu fiind asimilată de Marius Cazan (Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”) genului jurnalistic, date fiind unele speculații nedocumentate temeinic, după cum a spus vorbitorul, care a remarcat folosirea prea frecventă a termenului "poate" de către autoare.

Nici cartea lui Jens Schmitt nu a scăpat de critici. Lya Benjamin (CSIER) a semnalat insuficiența analizei antisemitismului lui Codreanu și a pus sub semnului îndoielii concluzia atribuită istoricului Național-comunismul ceaușist a fost continuatorul legionarismului”.

Istoricul Florin Muller (Facultatea de Istorie, Universitatea București) a considerat însă legionarismul drept "un comunism popular", părând să dea dreptate în această privință lui Schmitt. 

Arhive imense

Moderatorul dezbaterii, directorul CSIER, Adrian Cioflâncă,  care este și membru al Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), unde sunt păstrate multe dintre documentele despre legionari, a dezvăluit dificultatea sporită pentru istorici și publiciști când vine vorba de materialul de arhivă despre Mișcarea Legionară în general și Corneliu Zelea Codreanu. De ce, l-am întrebat?

Dezbatere pe marginea biografiilor lui Corneliu Zelea CodreanuDe la stânga la dreapta: Florin Muller, Lya Benjamin, Marius Cazan, Adrian Cioflâncă

AC: Pentru că sunt mai multe straturi narative suprapuse după 1945, multe versiuni ale acelorași evenimente, există și o problemă a surselor, pentru cercetătorii din afară este greu să ajungă la arhive din România de o manieră sistematică, multe lucruri au fost ținute ascunse în arhive până prin anii '90. Mai este și problema volumului documentar, e vorba de zeci, sute de mii de pagini noi apărute în arhive, evident că ia timp până sunt procesate de cercetători.

Rep: Unul dintre participanții la dezbatere a spus că în traducerea în limba română a cărții lui Schmitt a fost omis termenul "fascist". De ce această ocultare?

AC: A fost omis din titlu. E o decizie a editurii de a schimba titlul, probabil au considerat că acest cuvânt este încărcat ideologic din perioada comunistă, habar n-am. E o speculație, probabil n-au făcut bine, i-au dat un titlu cu un aspect mai comercial. Pentru o carte academică probabil ar fi trebuit să țină acea linie, am văzut că se schimbă și în cazul altor lucrări.

Comuniști și fasciști

Rep: E o pudoare cumva de a folosi în limba română termenul "fascism"?

Adrian Cioflâncă

Există o pudoare în a folosi termenul ""fascism" în limba română - Adrian Cioflâncă

AC: Da, cred că există această pudoare, se consideră că e un concept marxist, fără să se țină cont de dezbaterea din Occident pe marginea acestui termen.

Rep: S-a spus aici despre ideea lui Schmitt că național-comunismul românesc este un continuator al legionarismului. Au fost două păreri diferite în dezbaterea de azi cu privire la această idee, care e părerea dumneavoastră?

AC: Nu cred oricum că asta a fost ideea lui Schmitt. Ceea ce a spus Schmitt a fost că Mișcarea a oferit din umbrela imaginarului ideatic naționalist câteva direcții care au creeat emulație chiar și mai târziu, dar mai ales ideea principală a lui Schmitt este că tipul de abordare politică și criză politică pe care-l provoacă Mișcarea Legionară a avut efecte pe termen lung ducând la criza democrației și apoi la căderea ei și instaurarea dictaturilor scuccesive. Asta cred că e ideea principală din cartea lui Schmitt în această privință.

Rep: Ceea ce am remarcat însă, chiar la unii istorici, se încearcă o asimilare a celor două extreme ca să se arate că și unii și ceilalți erau o apă și un pământ.

AC: Da, e o discuție tentantă dar care face doar jumătate din ceea ce trebuie să facă o comparație, ține cont de asemănări, dar nu ține cont de diferențe, care sunt la fel esențiale, iar un om de știință care se uită doar înspre un versant fără să vadă toate aspectele unei probleme înseamnă că nu-și face treaba.

Rep: Întrebarea finală v-o pun și în calitatea pe care ați avut-o de membru atât în Comisia Internațională pentru Studierea Holocaustului din România "Elie Wiesel" cât și în Comisia Prezidențială pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România "Vladimir Tismăneanu". Vine întrebarea: "Dar comuniștii? What about communists?" în engleză "Ce tot vorbiți despre legionari?"

AC: Sunt mai multe subiecte, toate legitime. Ca să înțelegem halul în care suntem astăzi, problemele pe care le avem astăzi la nivel instituțional, la nivelul culturii politice, dacă nu ne uităm în trecut diferențiat pe mai multe perioade istorice, iarăși nu înțelegem. A studia comunismul e un subiect legitim - cele mai multe articole științifice ale mele sunt pe tema istoriei comunismului - la fel cum a studia istoria Holocaustului sau istoria anti-semitismului este la fel de legitim. Aș recomanda ca nimeni să nu țină bariere tematice foarte stricte pentru că cunoașterea fiecărei epoci ajută la a pricepe ce s-a întâmplat în trecut. Dacă nu înțelegem istoria oamenilor care intră în regimul comunist în 1945, care intră în închisori, care fug din țară odată cu venirea comuniștilor și presupunem că anul '45 este un fel de an zero, atunci ratăm aproape tot subiectul. E important să vedem lucrurile nu numai din punctul de vedere al unor rupturi, ci și al unor continuități. 

Ascultați interviul cu Adrian CIOFLÂNCĂ realizat de Petru CLEJ
1695