Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Pagina de istorie: Sfârșitul bătăliei de la Stalingrad, numit și ”războiul șobolanilor”

În 2 februarie 1943 se încheia una dintre bătăliile decisive ale Celui de-al Doilea Război Mondial. Este vorba de cea mai gravă înfrângere din istoria Armatei Române, la Stalingrad. Victoria Armatei Roșii asupra trupelor Axei, alianța dominată de Germania nazistă, a însemant începutul sfârșitului pentru regimul lui Adolf Hitler.

Bătălia de la Stalingrad este considerată, de unii istorici, drept cea mai mare și cea mai sângeroasă din istoria omenirii. Bătălia a fost brutală, iar combatanții nu au avut nici un fel de milă față de populația civilă. 

Adolf Hitler dorea să cucerească Stalingradul din două motive. Primul era legat de importanța sa strategică, iar cel de-al doilea era legat de importanța sa simbolică. Dacă germanii ar fi reușit să cucerească Stalingradul, acest lucru ar fi însemnat o mare umilință pentru rivalul lui Hitler, Iosif Stalin. Și tot din aceste două motive, sovieticii au decis să facă orice pentru a păstra orașul. Iosif Stalin a dat ordin să fie împușcați toți soldații sovietici care dădeau înapoi în fața presiunii armatei germane și a celor aliate cu ea. 

 

 

La începutul lunii septembrie 1942, trupele sovietice care rezistau la Stalingrad mai puteau fi aprovizionate doar cu ajutorul navelor fluviale. În încleștarea de la Stalingrad au fost zile în care au murit mii de oameni doar pentru ca linia frontului să înainteze cu câțiva metri. Acest fel de gherilă urbană a fost numit războiul șobolanilor. 

În luna noiembrie, germanii controlau 80 la sută din oraș și ajunseseră pe malul fluviului Volga. Unii comandanți germani credeau că au și câștigat victoria la Stalingrad. Însă venirea vremii reci a însemnat renașterea speranțelor pentru sovietici. ”Generalul Iarnă” a început să îi secere pe germanii insuficient echipați pentru războiul purtat pe zăpadă, iar podul de gheață format pe fluviul Volga a permis detașamentelor sovietice care mai rezistau în ruinele orașului să primească întăriri, alimente și muniție. 

 

 

Adolf Hitler a ordonat generalului Friedrich Paulus că cucerească orașul cu orice preț, iar germanii au concentrat toate forțele lor în Stalingrad. Acest efort a slăbit flancurile trupelor Axei. Armata Română trebuia, de exemplu, să apere o linie de front de un kilometru cu efectivele unui pluton. Sovieticii au lansat o ofensivă distrugătoare în 19 noiembrie, care a spulberat trupele românești, germane și maghiare care apărau flancurile Armatei a 6-a germane. Trupele Axei ar fi putut să se retragă, dar Adolf Hitler a interzis acest lucru. Astfel, sovieticii au prins în încercuire aproape 300.000 de soldați germani, români, italieni, maghiari și croați. Aceștia au trecut la defensivă. Au eșuat mai mult încercări de a rupe încercuirea sovietică, iar aviația germană nu a putut să aprovizioneze decent trupele prinse în încercuirea de la Stalingrad. În lunile de iarnă care au urmat, luptele au continuat cu o ferocitate rar întâlnită. Soldații Axei, înformetați, au început să mănânce câini și șobolani. Au existat și cazuri de canibalism. Au fost soldați germani și români care au murit de foame. În cele din urmă, în 2 februarie, Friedrich Paulus, care devenise cu două zile înainte mareșal al armatei germane, a decis să se predea sovieticilor. Mai puțin de 100.000 de soldați ai Axei au supraviețuit bătăliei. Armata Română a pierdut aproape 30.000 de oameni. 

 

 

 

Rămâneţi alături de noi la pagina de istorie pentru a afla poveşti din trecut, dar şi pentru că presa de azi este ciorna istoriei de mâine.

Ascultați rubrica ”Pagina de istorie” în fiecare zi, de luni până vineri, dimineața de la 8.30 și de la 9.55 și după amiaza de la 17.20, numai la RFI România

Toate edițiile rubricii Pagina de Istorie: http://www.rfi.ro/tag/pagina-de-istorie

Rubrica Pagina de istorie din 2 februarie 2018
1001