Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Pagina de istorie: De ce catolicii și ortodocșii serbează separat Paștele

miei.jpg

Image source: 
pixabay.com

Romano-catolicii, armeano-catolicii și protestanții din Transilvania au serbat Învierea Domnului în noaptea de sâmbătă spre duminică, în timp ce ortodocșii și greco-catolicii abia au intrat în Săptămâna Patimilor. Serbarea Învierii Domnului la date diferite naște nedumerire. Însă nu întotdeauna creștinii au serbat Paștele separat.

Calcularea datei Paștelui a pus mari probleme creștinilor încă din Antichitate. În Asia Mică, în Africa de Nord sau în Europa existau tradiții diferite, iar metodele de calcul pentru data Învierii Domnului erau foarte diferite. Din această cauză, episcopii întruniți în Conciliul de la Niceea au dorit să impună reguli unitare de calcul, care să fie folosite în întreaga creștinătate.

Astfel, părinții conciliari au stabilit că Paștele va fi serbat întodeauna în prima duminică ce cade după prima noapte cu lună plină de după echinocțiul de primăvară. A mai fost introdusă o regulă suplimentară: dacă Paștele creștinilor cădea la aceeași dată cu Paștele evreilor, Paștele creștinilor trebuia amânat cu o săptămână.

Astfel, din anul 325 și până în 1582, creștinii au serbat Paștele la aceeași dată. Creștinii foloseau calendarul introdus de Iulius Caesar sau calendarul iulian, care cuprindea o serie de erori științifice.

Însă în 1582, Papa Grigore al XIII-lea a decis să corecteze aceste erori și a recalculat zilele. Astfel, a apărut un decalaj între vechiul calendar iulian și cel gregorian, pur și simplu pentru că anul astronomic este mai lung decât cel calendaristic. Decalajul crește pe măsura trecerii secolelor. Din motive religioase, creștinii din Orient au refuzat să accepte noul calendar, deși acesta este mai corect din punct de vedere științific. În anul 1924, însă, bisericile ortodoxe au decis să treacă la calendarul gregorian. Au refuzat să facă acest lucru doar Patriarhia Ierusalimului, Biserica Ortodoxă Rusă și Biserica Ortodoxă Sârbească, precum și o serie de comunități din Moldova, care au format o biserică schismatică, desprinsă din Biserica Ortodoxă Română.

În perioada 1924 - 1934, ortodocșii români au serbat Paștele o dată cu romano-catolicii. Însă, după 10 ani, conducerea Bisericii Ortodoxe Române a decis să revină și să serbeze Paștele în același timp cu ortodocșii ruși.

Vaticanul a recomandat catolicilor din România să serbeze Paștele odată cu majoritatea ortodoxă, însă doar greco-catolicii au respectat această recomandare. Romano-catolicii preferă să serbeze Paștele împreună cu restul lumii occidentale dintr-un motiv simplu: foarte mulți dintre ei sunt maghiari, mai ales în Transilvania, și preferă să serbeze Învierea Domnului împreună cu confrații lor din Ungaria.

Rămâneţi alături de noi la pagina de istorie pentru a afla poveşti din trecut, dar şi pentru că presa de azi este ciorna istoriei de mâine.

Ascultați rubrica ”Pagina de istorie” în fiecare zi, de luni până vineri, dimineața de la 8.30 și de la 9.55 și după amiaza de la 17.20, numai la RFI România

Toate edițiile rubricii Pagina de Istorie: http://www.rfi.ro/tag/pagina-de-istorie

Rubrica Pagina de istorie din 2 aprilie 2018