Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Pagina de istorie: Povestea cântecului ”Deșteaptă-te, române!” și cum a devenit el ”Marseilleza românilor"

imn_steag.jpg

Image source: 
Facebook

În 21 iunie 1848, în suplimentul revistei Gazeta de Transilvania numit „Foaie pentru minte, inima și literatură" era publicată poezia „Un răsunet", de Andrei Mureșanu. Versurile puse pe muzică au devenit un fel de ”Marseilleză a românilor”, după cum spunea, la vremea respectivă, Nicolae Bălcescu. 142 de ani mai târziu, în 24 ianuarie 1990, aceaste versuri au devenit Imnul de Stat al României, cunoscute sub titlul „Deșteaptă-te, române!”. Aflați povestea lui Andrei Mureșanu și a imnului dintr-o nouă Pagină de istorie.

Autorul poeziei cu titlul original ”Unu răsunetu” a fost publicată în limba română, dar cu litere chirilice, în numărul 25 al suplimentului „Foaie pentru minte, inimă și literatură” a revistei Gazeta de Transilvania, editată la Brașov de George Bariț. A fost conceput ca un cântec de luptă, care să îi însuflețească și să îi însoțească pe revoluționarii români din Transilvania de la 1848.

Linia melodică pe care era cântat ”Un răsunet” are o paternitate incertă. Este o întreagă controversă cu privire la autorul de drept al melodiei. Sunt cunoscute trei ipoteze. Unele mărturii vorbesc de Andrei Mureşanu ca fiind şi autorul melodiei. George Ucenescu, compozitor și ucenic al lui Anton Pann, susţinea că el a fost cel care ar fi intonat pentru prima dată melodia, la cererea poetului. Cântecul religios „Din sânul maicii mele” se pare că ar sta la originea melodiei actualului Imn de stat al României. Alții îl desemnează ca fiind autorul melodiei pe Anton Pann, celebrul culegător de folclor şi profesor de muzică veche. Indiferent de cine a scris linia melodică a poeziei ”Un răspunet”, devenită ulterior ”Deșteaptă-te, române!”, cântecul a devenit un fel de ”Marseilleză a românilor”, după cum s-a exprimat chiar Nicolae Bălcescu.

Dar cine a fost Andrei Mureșanu? Originar din Bistrița, a fost instruit pe băncile școlilor Blajului. Din generația poetului fac parte cărturari, istorici și publiciști de prestigiu, precum: Timotei Cipariu, Aron Pumnul, August Treboniu Laurian, Simion Bărnuțiu și George Bariț, cu toții greco-catolici, și făcând parte din cea de-a doua generație a Școlii Ardelene.

În 1838 s-a mutat la Brașov, pentru a lucra ca institutor la școala condusă de George Bariț. Aici a început să colaboreze la gazetele lui Bariț, cu poezii și articole. Tot la Brașov, și-a întemeiat familia, s-a căsătorit cu Suzana Greceanu, care i-a dăruit opt copii. A fost printre fruntașii Revoluției de la 1848.

După înfrângerea revoluției, în 1849, Andrei Mureșanu a trecut în Muntenia, împreună cu Bariț. Aici a fost luat prizonier de armata țaristă și dus până în nordul Moldovei. La întoarcere s-a stabilit la Sibiu, ca funcționar și traducător la „Buletinul oficial al guvernului”, serviciu în care nu s-a putut adapta. Și-a continuat, în paralel, activitatea publicistică și de traducere. Din 1861, când a fost pensionat, a trăit în sărăcie. A continuat să o ducă greu, motiv pentru care Societatea ASTRA i-a acordat un premiu de 50 de galbeni. În noaptea de 11 spre 12 octombrie 1863, poetul a murit la Brașov, în lipsuri materiale, după un îndelungat „morb nervos”, după cum nota presa vremii.

 

Rămâneţi alături de noi la pagina de istorie pentru a afla poveşti din trecut, dar şi pentru că presa de azi este ciorna istoriei de mâine.

Ascultați rubrica ”Pagina de istorie” în fiecare zi, de luni până vineri, dimineața de la 8.30 și de la 9.55 și după amiaza de la 17.20, numai la RFI România

Toate edițiile rubricii Pagina de Istorie: http://www.rfi.ro/tag/pagina-de-istorie

 
Rubrica Pagina de istorie din 21 iunie 2018