Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Pagina de istorie: Secretele din viața lui Ion Agârbiceanu

agarbiceanu_bun.jpg

Ion Agârbiceanu în 1962
Image source: 
Facebook / public domain

Ion Agârbiceanu este unul dintre cei mai cunoscuți scriitori români. Includerea nuvelei sale, Fefeleaga, în manualele școlare a deschis zecilor de generații de elevi o fereastră spre lumea tristă a satelor sărace din Munții Apuseni. Însă Ion Agârbiceanu a fost mai mult decât un scriitor de nuvele. Viața scriitorului clujean ar putea servi drept subiect de film. Aflați mai multe din Pagina de istorie de azi.

Ion Agârbiceanu a fost una dintre cele mai proeminente figuri publice din România. El a fost, pe rând, preot greco-catolic într-un sat de munte, preot militar în timpul Primului Război Mondial, inclusiv în Rusia, protopop al Clujului și canonic al Eparhiei Române Unite cu Roma de Cluj-Gherla. Însă a fost și parlamentar în mai multe rânduri, iar într-unul dintre mandate a ajuns și vicepreședinte al Senatului.

De asemenea, Ion Agârbiceanu a fost ales membru al Academiei Române și a condus două dintre cele mai prestigioase ziare din Cluj: Patria și Tribuna, ambele apropiate de Partidul Național Român, care a devenit din 1926 Partidul Național Țărănesc condus de Iuliu Maniu. A fost și președinte al Sindicatului presei românești din Ardeal și Banat.

Marele scriitor s-a născut la 12 septembrie 1882 la Cenade. Studiile primare le-a făcut la școala din sat, iar cele medii la Blaj. Au urmat apoi studiile universitare la Budapesta, unde Ion Agârbiceanu a terminat mai întâi Facultatea de Teologie, apoi pe cea de Litere.

Întors în Transilvania, a fost numit preot în Bucium-Șasa din Munții Apuseni, acolo unde a avut ocazia să descopere viața grea a moților, care i-a inspirat apoi multe dintre scrieri. Apoi, a fost transferat la Orlat, o prosperă așezare care era odinioară sediul unui regiment de grăniceri.

Pe lângă activitatea pastorală, Ion Agârbiceanu a început să publice în ziarele Tribuna din Sibiu, Gazeta de Transilvania din Brașov, Cultura creștină din Blaj sau Sămănătorul din București.

În anul 1916, după intrarea României în Primul Război Mondial, Ion Agârbiceanu a fost unul dintre românii ardeleni care au întâmpinat cu entuziasm intrarea Armatei Regale Române în Transilvania. A fost nevoit, de aceea, să se retragă o dată cu trupele române, mai întâi în Moldova, apoi a fost trimis în Rusia ca preot militar al Corpului de Voluntari Ardeleni care luptau pentru Unirea Transilvaniei cu Regatul României.

Sacrificiile sale din perioada războiului i-au fost recunoscute și răsplătite: Ion Agârbiceanu a fost mutat la Cluj, unde a devenit protopopul greco-catolic al capitalei Transilvaniei, iar din 1919 a devenit membru corespondent al Academiei Române. Din 1931, episcopul Iuliu Hossu i-a oferit demnitatea de canonic al Eparhiei Române Unite cu Roma de Cluj-Gherla.

Opera socială a lui Agârbiceanu l-a ferit de persecuțiile pe care le-au îndurat alți prelați greco-catolici în perioada comunistă. După moartea lui Stalin, Ion Agârbiceanu a devenit, în 1955, membru plin al Academiei Române, iar în 1963 s-a stins din viață la Cluj.

 

Rămâneţi alături de noi la pagina de istorie pentru a afla poveşti din trecut, dar şi pentru că presa de azi este ciorna istoriei de mâine.

Ascultați rubrica ”Pagina de istorie” în fiecare zi, de luni până vineri, dimineața de la 8.30 și de la 9.55 și după amiaza de la 17.20, numai la RFI România

Toate edițiile rubricii Pagina de Istorie: http://www.rfi.ro/tag/pagina-de-istorie

Pagina de istorie din 12 septembrie 2018