Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Pagina de istorie: Bătălia care a schimbat soarta lumii. Cum au devenit romanii creștini

constantin_i.jpg

Botezul împăratului Constantin, pictură realizată de elevii școlii lui Rafael, 1517
Image source: 
wikipedia.org / public domain

În data de 18 septembrie 324 avea loc una dintre acele bătălii care au marcat soarta umanității. La Chrysopolis, în Asia Mică, împăratul roman Constantin I îl învingea în luptă pe cumnatul său, împăratul Licinus. Oastea învingătorului a luptat sub drapelul creștin, iar cea a învinsului sub simbolurile zeităților păgâne. Victoria lui Constantin a fost echivalată cu cea a creștinismului asupra vechilor religii din Imperiul Roman, deși acestea au continuat să supraviețuiască încă multă vreme.

În anul 324, Imperiul Roman se afla de multă vreme în criză. Imperiul fusese guvernat prin intermediul sistemului numit Tetrarhie, care însemna doi împărați în Răsărit și doi în Apus. Cel care avea să pună capăt acestui sistem avea să fie Constantin I. Acesta era fiul unui general roman, care a ajuns împărat cu ajutorul soldaților săi.

La moartea tatălui său, Constantin se afla în provincia Britannia, unde vechii camarazi ai tatălui său l-au proclamat împărat. Constantin I și-a impus statutul prin forța armelor, după ce și-a înfrânt rivalul, pe Maxențiu. Treptat, Constantin I a devenit cel mai puternic om din partea de apus a Imperiului Roman.

Sub influența mamei sale, Sfânta Elena, Constantin I a impus autorităților romane o atitudine tolerantă față de creștini, iar în anul 313, împreună cu cumnatul său, împăratul Licinus, a semnat Edictul de la Milano, prin care cei doi conducători romani au recunoscut creștinismul drept religie oficială și au interzis persecuțiile împotriva creștinilor.

Însă, treptat, relațiile dintre Constantin și Licinus s-au degradat, iar Licinus a început din nou să îi persecute pe creștinii din Răsărit. Disputa dintre cei doi împărați s-a transformat într-un război civil sângeros.

Trupele lui Constantin au avansat spre Răsărit, iar în anul 324 flota lui Licinus a fost înfrântă categoric de cea a lui Constantin, în bătălia de la Hellespont. Licinus a decis să se refugieze în Asia Mică. A evacuat garnizoana orașului Byzantium, pe care a alăturat-o trupelor sale de la Chalcedon, unde și-a adus și aliații vizigoți. Apoi, Licinus a pornit în marș, pentru a-și înfrunta cumnatul.

În bătălia de la Chrysopolis, Constantin I a arborat drapelul creștin, iar Licinus pe cel păgân. În bătălie, Licinus a pierdut 30.000 de oameni. A fugit la Chalcedon, unde a negociat predarea sa. Constantin I i-a făgăduit viața, însă, după câteva luni, l-a ucis, la Thesalonik.

Constantin a decis să mute capitala imperiului de la Roma la Byzantium, oraș care a fost redenumit Constantinopolis. În 325, a vrut să facă ordine și în viața bisericii creștine, astfel că a convocat un conciliu care a stabilit unele dintre cele mai importante dogme creștine.

Deși Constantin cel Mare se considera un împărat creștin, el a primit botezul abia pe patul de moarte, în 337. Însă, până la acea dată, Imperiul se transformase, nu numai datorită reformelor lui Constantin, ci și datorită noii religii, care l-a proclamat pe împăratul roman drept sfânt.

 

Rămâneţi alături de noi la pagina de istorie pentru a afla poveşti din trecut, dar şi pentru că presa de azi este ciorna istoriei de mâine.

Ascultați rubrica ”Pagina de istorie” în fiecare zi, de luni până vineri, dimineața de la 8.30 și de la 9.55 și după amiaza de la 17.20, numai la RFI România

Toate edițiile rubricii Pagina de Istorie: http://www.rfi.ro/tag/pagina-de-istorie

Rubrica Pagina de istorie din 18 septembrie 2018
1172