Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Iași: Schimbarea la față a Băii Turcești. Un travaliu anevoios

În spatele Catedralei Mitropolitane din Iași, pe o străduță îngustă se poate întrezări o clădire gârbovită, dar care și-a păstrat ceva din ornamentele greu încercate de-a lungul anilor. Azuriul ferestrelor Băii Turceşti trădează, parcă, o grimasă care îndeamnă la meditație, la o întoarcere în răstimpul sfârșitului de secol XIX, atunci când tușa orientală umplea arabescul vitraliilor.

Acum poți culege, însă, bucăți de hârtie care încă mai supraviețuiesc pe fațadă alături de grafittiuri îndoielnice și spații dezgolite de tencuială. Lemnul bătut în ferestre a putrezit. Rezistă. însă, în continuare,  un afiș decolorat și dospit de sunetul teatrului într-un spațiu neconvențional. 

Nu a fost singurul semnal care să indice faptul că Baia Turcească ar putea avea o cu totul altă destinație. De-a lungul timpului, clădirea a sfidat regulile de rezistență a unei construcții și fost adoptată pentru a oferi un spațiu cultural fertil în pofida degradării vizibile. În urmă cu mai bine 20 de ani, Matei Bejenaru, artist vizual și proaspăt absolvent al Universității de Arte pe atunci, căuta spații pentru un gen artistic de consumat la timpul prezent. 

Ne întoarcem în timp la mijlocul anilor `90 când tocmai terminasem Facultatea de Arte la Iași, eu am studiat Pictura, și împreună căutam spații alternative, neconvenționale în Iași. Pentru tinerii artiști care experimentau forme artistice noi cum era arta performance-ului nu se pretau neapărat aceste galerii clasice. Știam de existența acestei Băi Turcești, pentru că în anii `80, ca student aici în Iași, am fost de câteva ori să fac baie. În cămin era frig și nu era apă caldă.Am fost impresionat de spațiul acela.Cred c ă la începutul anilor 90 a fost început un proces de restaurare, neterminat, dar în acea perioadă s-a dat jos tencuiala. Era impresionant.”, a precizat Matei Bejenaru, artist vizual și actualmente profesor la Universitatea Națională de Arte “George Enescu” din Iași.

Numele său este sinonim cu prima Bienală de Artă Contemporană Internațională din România, sub umbrela proiectului Periferic, care a crescut de la an la an în importanță și a reunit proiecţii de artă video, expoziții de fotografie, picturi, seminarii, conferinţe și ateliere de profil. O altă sinonimie este dată de eforturile sale de a transforma Baia Turcească, încă de atunci, într-un centru care să susțină constant astfel de manifestări culturale.



Matei Bejenaru: “Vreau să vă spun că spațiul interior al Băii, cum era atunci, acum 20 și ceva de ani, era foarte impresionant. Putea găzdui tot felul de evenimente performative, lucru care, pe mine, m-a inspirat foarte mult. Tot în perioada aia am început festivalul de performance Periferic și care s-a transformat în câțiva ani într-o Bienală de Artă. Din colaborările pe care le-am avut, un rol foarte important l-a avut colaborarea cu Institutul Francez, pentru că și ei au sesizat potențialul cultural al locului. Noi am înțeles, după ce am început să călătorim în străinătate, am văzut că reconversia spațiilor era o practică curentă, adică spații culturale alternative funcționau în vechi hale industriale, în tot felul de locații. Și așa s-a născut la mijlocul anilor 2000, adică eram foarte motivați să facem un centru de artă contemporană.”



Reporter: “Unde s-a scurtcircuitat întregul demers? ”

Matei Bejenaru: “Lucrurile nu au fost atât de simple. Sigur, spațiul avea un proprietar. Inițial a fost Regia de Apă-Canal (RAJAC), ulterior, Primăria Municipiului Iași. Erau atunci, ca și acum, necesari mulți bani pentru a face acest spațiu, dar noi tot ne hrăneam cu iluzia că acest spațiu ar fi foarte binevenit pentru Iași. Ne doream un loc unde să putem să expunem constant, dar nu au fost bani. Nu pot să fac comentarii, atunci, dacă cine conducea orașul era atât de motivat să creadă că, să spunem, cultura poate deveni foarte importantă în comunicarea publică și în transmiterea unor mesaje, a unor comentarii, viziuni despre cum arată societatea la un anumit moment dat.” 



În urmă cu aproape trei ani, Iașul nu reușea să se califice nici măcar în finala competiției pentru desemnarea Capitalei Culturale Europene a anului 2021. Dosarul trimis  de autorități a făcut obiectul unor critici serioase din partea juriului internațional.  Una dintre principalele obiecții s-a referit la slaba deschidere către arta contemporană, cu recomandarea că o abordare mai echilibrată ar fi îmbunătățit candidatura.

George Pleșu, director Borderline Art Space și fondator al site-ului de cultură altIasi.ro, a anticipat eșecul de atunci și a insistat că până și conceptul de artă contemporană este înțeles greșit, iar Iașul are lacune serioase și în prezent în privința instituțiilor publice axate exclusiv pe promovarea acestei forme de cultură.

Cultura alternativă, cultura independentă a găsit, pentru un număr de ani, în Baia Turcească, o scenă foarte interesantă. Au avut loc câteva evenimente notabile, memorabile, la un moment dat și prima Bienală de Artă Internațională din România de după `89, coordanată de Matei Bejenaru și mult timp, cel mai important eveniment din zona artelor contemporane din România până la apariția Art Encounters., din Timișoara, cu un alt buget. Una din rănile care încă dor vis-a-vis de ambițiile Iașului de a fi perceput ca oraș, zic oraș, nu capitală culturală, citind printre rânduri, asta a fost principala problemă: promovarea și susținerea artei contemporane. Noi promovăm și avem impresia că e artă contemporană, pentru că e făcută de artiști în viață. E o deosebire de a fi în viață și a avea niște practici contemporane conectate cu cele mai noi tendințe la nivel global. Din păcate, în zona artelor contemporane sunt foarte puține instituții din Iași care propun constant manifestări de acest gen, iar aceste instituții vin din zona independentă, nicidecum din zona instituțiilor publice de stat. Poate cu excepția Teatrului Național care propune niște spectacole de teatru contemporan și aduce regizori de teatru contemporan.”, a precizat George Pleșu.



După mai bine de 20 de ani de la primul proiect Periferic de artă contemporană au început și lucrările de reabilitare a Băii Turcești și de transformare a acesteia într-un Centru Internațional care să susțină astfel de evenimente. Investiția este finanţată din Fondul European de Dezvoltare Regională, iar documentația prevede o valoare totală de 21,86 milioane de lei, din care 21,42 de milioane reprezintă asistenţa financiară nerambursabilă solicitată. Inaugurarea ar trebui să aibă loc la sfârșitul anului 2020.

Pe fiecare nivel se va întâmpla un anumit tip de activitate. Se urmărește utilizarea viitoare a acestei clădiri în vederea promovării artiștilor de artă contemporană, unde vor avea ocazia să creeze și să expună, nu doar să expună. Este un punct de valorificare a talentelor locale, dar și de promovare a talentelor din afara spațiului ieșean, românesc sau chiar comunitar. Este un punct de dezvoltare a pieței locale de artă contemporană pe care îl putem face atât prin promovarea directă a artiștilor, dar și prin parteneriate cu artiști locali sau internaționali și sigur că da – o platformă de dezbatere. Arta contemporană este o necesitate de care trebuie să se bucure orice oraș dezvoltat și Iașul face parte dintre ele.” a precizat primarul Iașului, Mihai Chirica, în conferința de semnare a contractului cu firma italiană care va executa lucrarea.



Nu au lipsit emoțiile în privința admiterii acestui proiect pentru finanțarea europeană. Inițial, investiția fusese plasată de către Agenția pentru Dezvoltare Nord-Est pe o listă de rezervă, din cauza rezultatului de 75 de puncte obținut la evaluare. Într-un final, proiectul, ce a fost depus inițial în noiembrie 2016, a intrat  în etapa precontractuală a finanţării, după care au urmat o serie de ajustări în privința cotelor TVA ce au necesitat modificări după schimbările fiscale din 2017. 

Dacă nu vor exista întârzieri, noua configurație va permite ca evenimentele de artă contemporană să se desfășoare în sălile octogonale ale fostei Băi Turcești, iar arta performativă ar urma să își facă loc în fosta încăpere de spălare cu săpun. Potrivit proiectului, fostul bazin de apă va fi acoperit pentru a oferi posibilitatea unor expoziții, iar la demisol, amenajarea din prezent ar urma să fie compartimentată în spaţii pentru proiecţii video şi săli de dezbateri. De asemenea, terenul din jurul imobilului va fi reamenajat inclusiv pentru spectacole în aer liber.

 

Acest articol a fost publicat pe www.PressHub.ro și RFI România în cadrul proiectului “Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio. Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.

Articol scris de Lucian Bălănuţă, jurnalist, corespondent RFI România în Iaşi.


Reportaj, Schimbarea la față a Băii Turcești din Iași