Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Pagina de istorie: Cum ”a ratat” Martin Luther șansa să fie proclamat sfânt

catedrala.jpg

Ușa catedralei Tuturor Sfinților din Wittenberg, pe care, în 1517, Martin Luther a afișat celebra listă cu criticile sale la adresa Bisericii Catolice
Image source: 
wikipedia.org / public domain

În data de 3 ianuarie 1521, influentul Papă Leon al X-lea îl excomunica pe un călugăr rebel, care criticase pe față ierarhia Bisericii Catolice și care își încălcase unele dintre jurămintele depuse la intrarea în ordinul augustinian. Era un călugăr care se bucura de mare popularitate, însă, totuși, nimeni nu credea că această excomunicare va provoca vreo criză majoră în sânul Bisericii. Numele călugărului excomunicat era Martin Luther.

Martin Luther devenise, în 1521, una dintre cele mai bine cunoscute figuri publice de pe teritoriul Sfântului Imperiu Romano-German. În 1505 a obținut titlul de licențiat în Litere, apoi a început să studieze Dreptul, însă, după doar două luni de studiu, a decis să se călugărească, după ce s-a înspăimântat din cauza unui trăznet.

Martin Luther și-a adunat prietenii, a băut și a cântat și le-a spus acestora că este pentru ultima dată când face acest lucru. A doua zi a devenit novice în mănăstirea călugărilor augustinieni, un călugăr pios, care locuia într-o chilie neîncălzită și care se autoflagela, pentru că voia să își exorcizeze astfel demonii pe care credea că îi poartă în sine.

În anul 1507, a fost hirotonit preot. Martin Luther continua să ducă o viață austeră, deoarece era chinuit de ispite. În anul 1508, a fost transferat la o mănăstire din Wittenberg, un orășel cu 3.000 de locuitori, unde a devenit profesor de teologie. Doi ani mai târziu, el a fost trimis la Roma. Austerul călugăr din orășelul german a fost șocat descoperind o Romă renascentistă, strălucitoare și frivolă.

În 1512, Martin Luther a obținut doctoratul în Teologie. Din 1515, a început să fie tot mai critic cu clerul, iar neliniștea sa interioară l-a determinat să caute o cale pentru înnoirea Bisericii Catolice, pe care o dorea asemenea vieții sale călugărești: inflexibilă și aspră.

În 1517, Martin Luther a afișat pe ușa catedralei din Wittenberg o lucrare în 95 de teze, care conțineau critici aspre, precum și idei considerate eretice. Vreme de patru ani, înalți clerici ai Bisericii Catolice au încercat să îl determine pe Martin Luther să retracteze ideile care veneau în conflict cu doctrina oficială a Bisericii, dar călugărul a refuzat. În cele din urmă, în 1521, Martin Luther a fost excomunicat.

O serie de aristocrați germani au decis să îl susțină, în principal din motive politice, pentru că erau în conflict cu împăratul romano-german, devotat Romei. Astfel, a apărut o biserică nouă, deși Martin Luther nu intenționase niciodată să creeze un nou cult religios. Diviziunile politice și religioase au dus la declanșarea unor războaie sângeroase, care au sfâșiat Europa și care continuă să marcheze și azi continentul. Azi, unii teologi îl compară pe Martin Luther cu Sfântul Francisc de Assissi și spun că, dacă ar fi fost mai înțelept și nu ar fi rupt Biserica Catolică, azi, probabil, ar fi fost declarat sfânt.

 

Rămâneţi alături de noi la Pagina de istorie pentru a afla poveşti din trecut, dar şi pentru că presa de azi este ciorna istoriei de mâine.

Ascultați rubrica ”Pagina de istorie” în fiecare zi, de luni până vineri, dimineața de la 8.30 și de la 9.55 și după amiaza de la 17.20, numai la RFI România

Toate edițiile rubricii Pagina de Istorie: http://www.rfi.ro/tag/pagina-de-istorie

Rubrica Pagina de istorie din 3 ianuarie 2019
500