Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Pagina de istorie: Papa în România. Povestea catedralei Sfântul Iosif, inima catolicismului bucureștean

catedrala_sf_iosif.jpg

Catedrala Sf. Iosif din Capitală
Sursa imaginii: 
Wikimedia Commons

Știrea că Papa Francisc va veni în România în perioada 31 mai - 2 iunie a făcut deja înconjurul planetei. Este pentru prima oară când un papă vine în România într-o vizită pastorală, pentru că, acum 20 de ani, Sfântul Ioan-Paul al II-lea, Papă al Romei, a venit în România într-o vizită ecumenică. Papa Francisc va vizita câteva locuri fundamentale pentru catolicismul românesc: Bucureștiul, Iașiul, sanctuarul de la Șumuleu Ciuc și Blajul. În această săptămână veți putea descoperi istoria celor mai importante comunități catolice din aceste centre. În București există comunități catolice de ambele rituri: latin și bizantin. Azi vom vorbi despre istoria catedralei arhiepiscopale și mitropolitane romano-catolice Sfântul Iosif.

Istoricii cred că creștinismului în România a început chiar în primul secol de după Cristos, prin convertirile realizate de Sfântul Apostol Andrei, care a predicat în cea mai nordică provincie a Imperiului Roman, Scythia Minor, Dobrogea de azi.

În primele secole, biserica românească depindea de Roma, după cum remarca preotul și profesorul Ioan Bota. Apoi, creștinismul românesc a îmbrăcat haină răsăriteană și a adoptat slavona ca limbă liturgică, după ce o mare parte a teritoriului României de azi a fost încorporată în Imperiul Bulgar. Însă au continuat să existe și români care au păstrat ritul latin de-a lungul istoriei. Așa ar fi întemeietorii principatului Valahiei, Negru-Vodă și însoțitorii săi veniți din Transilvania.

Primul voievod al Valahiei care a devenit ortodox a fost Nicolae Alexandru. În Evul Mediu, la Severin, a fost creată o episcopie catolică în 1346, iar în 1381 a fost creată o alta, la Curtea de Argeș. În perioada 1610 - 1883, catolicii din Valahia au fost păstoriți de episcopii de la Nicopole.

În anul 1873, episcopul italian de Nicopole, Igațiu Paoli, a început ridicarea unei bazilici la București, care a primit hramul Sfântului Iosif. Ignațiu Paoli, care iubea România, a fost cel care, în 1881, l-a încoronat pe primul Rege al României: Carol I.

În 1883, Ignațiu Paoli a fost ridicat la demnitatea de arhiepiscop al Țării Românești, iar bazilica Sfântul Iosif a primit demnitatea de catedrală. Noua catedrală, lungă de 40 de metri și lată de 22 de metri, a fost sfințită în 1884. Mihail Kogălniceanu o considera atunci drept cel mai frumos edificiu religios din România. Arhitectul său era vienezul Friedrich von Schmidt.

Piatra pentru construirea catedralei a fost adusă din carierele de la Rusciuc, iar cărămizile au fost fabricate în București. Altarul a fost realizat la Roma, din marmură de Carrara. Tâmplăria tavanului a fost executată în Brașov, iar vitraliile originale în München. Orga a fost realizată la Timișoara.

La ridicarea catedralei și realizarea decorațiunilor sale au colaborat artiști silezieni, austrieci, români, șvabi, cehi, bulgari, sași, italieni și maghiari. Catedrala a fost refăcută în repetate rânduri, după cutremure și după bombardamente.

În anul 1999, a primit vizita Sfântului Ioan-Paul al II-lea, Papă al Romei, care s-a întâlnit acolo cu cardinalul greco-catolic, Alexandru Todea, care, în temnițele comuniste, a fost un mărturisitor al credinței. Tot în catedrala Sfântul Iosif, Alexandru Todea fusese consacrat episcop clandestin în 1950. Din 2013, în catedrală au fost aduse moaștele Fericitului Vladimir Ghika, martir pentru credință, ucis de comuniști.

Rămâneţi alături de noi la Pagina de istorie pentru a afla poveşti din trecut, dar şi pentru că presa de azi este ciorna istoriei de mâine.

Ascultați rubrica ”Pagina de istorie” în fiecare zi, de luni până vineri, dimineața de la 8.30 și de la 9.55 și după amiaza de la 17.20, numai la RFI România

Toate edițiile rubricii Pagina de Istorie: http://www.rfi.ro/tag/pagina-de-istorie

 
Rubrica Pagina de istorie din 14 ianuarie 2019