Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Pagina de istorie: Dimitrie Gusti, exclus din Academia Română, dar apreciat în URSS

gusti_bun.jpg

Image source: 
Wikipedia

În data de 13 februarie 1880, la Iași, se năștea unul dintre cei mai importanți savanți români: Dimitrie Gusti, considerat drept părintele sociologiei românești. Dimitrie Gusti s-a numărat printre intelectualii români care au refuzat tentația fascismului sau a comunismului și s-a remarcat printr-o activitate științifică și publică fără pată.

Dimitrie Gusti a venit pe lume într-o familie înstărită. El și-a făcut studiile la Iași, Berlin și Leipzig și obținut doctoratul în Filosofie. Însă, după obținerea titlului de doctor, a descoperit o nouă știință, care înflorea în Europa de Vest: sociologia. Drept urmare, în anul 1905, s-a întors la Berlin, pentru a studia cu profesori precum Max Weber, iar în anul 1908 a plecat la Paris, unde a studiat sub îndrumarea lui Emile Durkheim.

S-a întors în țară în anul 1910, când a fost numit profesor la Universitatea din Iași. După Primul Război Mondial, în anul 1919, Dimitrie Gusti a fost ales membru al Academiei Române iar un an mai târziu s-a mutat la Universitatea din București. În acea perioadă, Dimitrie Gusti a devenit apropiat de politicieni precum Ion Mihalache sau Virgil Madgearu, exponenți de seamă ai PNȚ, partid format în 1926, prin fuziunea PNR, condus de Iuliu Maniu, cu Partidul Țărănesc, fondat de Ion Mihalache.

Partidul lui Iuliu Maniu promova idealurile asumate și de Dimitrie Gusti: reforme sociale, ridicarea socială a țărănimii și modernizarea agriculturii. Dimitrie Gusti s-a alăturat acestui partid democratic și a combătut atât extrema stângă, reprezentată de comunism, cât și extrema dreaptă, reprezentată de fascism.

La fel ca și Iuliu Maniu, Dimitrie Gusti a fost atașat ideii de monarhie. El a teoretizat conceptul de Monarhie Socială, care seamănă cu rolul asumat azi de monarhiile europene. Dimitrie Gusti a fost promovat de PNȚ într-o serie de posturi de mare răspundere: director al Oficiului Național pentru Cooperație, președinte al radioului public românesc și ministru al Instrucțiunii Publice, Cultelor și Artelor, în guvernele conduse de Alexandru Vaida-Voevod și Iuliu Maniu.

Dimitrie Gusti este cel care a înființat Muzeul Satului din București și, din 1925, a condus cea mai mare operă cu caracter sociologic din România: studiul monografic al satelor din toate regiunile Regatului României. În perioada 1944 - 1946, a fost ales președinte al Academiei Române.

Dimitrie Gusti a refuzat, după Cel de-al Doilea Război Mondial, ofertele comuniștilor. De aceea, în 1948, a fost exclus din Academia RPR. Prestigiul său științific i-a impresionat pe sovietici, care l-au invitat pentru a ține conferințe în URSS. Acest lucru l-a ferit de detenție în temnițele comuniste. Dimitrie Gusti a murit în anul 1955.

 

Rămâneţi alături de noi la Pagina de istorie pentru a afla poveşti din trecut, dar şi pentru că presa de azi este ciorna istoriei de mâine.

Ascultați rubrica ”Pagina de istorie” în fiecare zi, de luni până vineri, dimineața de la 8.30 și de la 9.55 și după amiaza de la 17.20, numai la RFI România

Toate edițiile rubricii Pagina de Istorie: http://www.rfi.ro/tag/pagina-de-istorie

Rubrica Pagina de istorie din 13 februarie 2019