Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Bilanţul Berlinalei 2019

berlinala.png

Scenă din filmul Monştri al lui Marius Olteanu
Image source: 
Berlinale

Cea de-a 69-a ediţie a Festivalului Internaţional al Filmului de la Berlin a luat sfîrşit. În timpul celor 10 zile ale Berlinalei au fost prezentate aproape 400 de filme, iar în competiţie s-au aflat 16. Cu marele premiu, Ursul de Aur, a fost distinsă coproducţia franco-germană, Synonymes (Sinonime), în regia lui Nadav Lapid. Singurul film românesc din cadrul Berlinalei, intitulat Monştri, a rulat în secţiunea „Forum”. Filmul de debut al lui Marius Olteanu a primit premiul cititorilor ziarului local berlinez, Der Tagesspiegel.

Berlinala s-a încheiat cu ceremonia decernării premiilor, alese de către un juriu internaţional, prezidat anul acesta de către actriţa franceză, Juliette Binoche.

Anunţarea cîştigătorului marelui premiu, Ursul de Aur, de către Juliette Binoche a fost primit cu aplauze. Premiul a fost acordat cooproducţiei franco-germane, Sinonime, realizat de Nadav Lapid.

Este povestea unui tînăr care după terminarea serviciului militar în armata israeliană se decide să se stabilească în Franţa. Tînărul pleacă din Israel cu gîndul de a-şi construi o nouă identitate.

Marele premiu al juriului a revenit filmului francez Grâce à Dieu (Mulţumită lui Dumnezeu) de François Ozon. În acest film, distins cu un Urs de Argint, se tematizează problema abuzului sexual din cadrul bisericii catolice. Mulţi s-au aşteptat ca acest film curajos în care regizorul prezintă instituţia bisericii ca un soi de cartel al tăcerii să primească marele premiu al Berlinalei.

Cu un Urs de Argint, pe merit, a fost distins filmul german Systemsprenger (Prăbuşirea sistemului) al Norei Fingscheidt, în centrul căruia se află un copil isterizat şi violent, victimă a unor împrejurări mai mult decît ostile.

Tot cu un Urs de Argint, pentru cea mai bună regie, a fost premiat un alt film german, Ich war zuhause, aber (Am fost acasă, dar) realizat de Angela Schanelec. Este mai degrabă un film experimental, lipsit de o linie epică obişnuită. Această creaţia cinematografică redă un joc al stărilor sufleteşti şi al contradicţiilor interioare. Non-acţiunea misterioasă este amplasată în jurul unui copil care timp de o săptămînă dispare, iar apoi se întoarce acasă, fără să spună unde a fost sau de ce a plecat. 

Doi Urşi de Argint, pentru cea mai bună interpretare feminină (Yong Mei), respectiv masculină (Wang Jingchun), a obţinut filmul chinez al lui Wang Xioashuai, Di jiu tian chang (Pe curînd, fiul meu). Nu este filmul unui disident. Regizorul îşi deghizează critica la adresa sistemului într-o scriitură esopică şi metaforică. Totuşi, nu lipsesc nici trimiterile la revoluţia culturală maoistă şi nici la politica demografică anti-umană a regimului şi obligarea femeilor să avorteze, dacă au deja un copil. 

Cîte un Urs de Argint, pentru cel mai bun scenariu, au primit filmul italian despre o bandă de tineri infractori al regizorului Claudio Giovannesi, La paranza dei bambini (Pirania) şi cel norvegian, Ut og stjæle hester (Ieșiți și furați cai) al lui Hans Petter Moland, pentru performanţa artistică deosebită. 

Filmul macedonean, Gospod postoi, imeto i' e Petrunija (Dumnezeu există, numele ei este Petrunia) de Teona Strugar Mitevska, despre care se credea că va obţine şi el un Urs de Argint, în mod surpinzător a primit doar un premiu secundar, şi anume cel al juriului ecumenic. 

Între filmele care au mai fost distinse cu premii secundare se află şi debutul lui Marius Olteanu din România, Monştri. 
Filmul a fost premiat de către cititorii cotidianului Der Tagesspiegel.

Dintre cei care au participat anul acesta la Berlinale Talents – care se desfăşoară în paralel cu festivalul şi este destinat tinerilor cineaşti - o amintim pe Ana-Felicia Scutelnicu, care trăieşte în Germania. Pentru realizarea proiectului ei cinematografic, Transit Times, a fost sprijinită cu 5.000 de euro. Filmul proiectat va tematiza situaţia din Moldova post-sovietică şi pune accentul pe strategiile de supravieţuire ale unei mame, în urma destrămării familiei ei.

La festivitatea de încheiere a Berlinalei, a fost omagiat Dieter Kosslick, cel care timp de 18 ani fusese directorul festivalului. 
Secretara de stat pentru cultură, Monika Grütters, a evidenţiat meritele lui Kosslick reliefînd curajul directorului „de a fi oferit libertăţii artei o tribună” şi „numeroşilor artişti progoniţi şi multor artiste un ecran cinematografic”.

Ascultă AICI corespondența de la Berlin