Ministerul Finanțelor cântă Aria sărăciei pe scena Operei din Iași

Schimb de piese. Este soluția găsită de managerii operelor din Iași și Cluj. Pentru că e imposibil să mai montezi premiere în România. Nu sunt bani. Așa că se merge după modelul „ Îți dau un Evgheni Oneghin, îmi dai Aida”.

Tristețe dar nu resemnare. Asta se citește pe chipurile managerilor Operelor din Iași și Cluj. Poți să joci Lacul Lebedelor doar cu jumătate din numărul de interpreți? Poate striga solistul să vină armata și să apară doi soldați? Managerul Operei din Iași, Beatrice Rancea explică : „De luna viitoare există riscul de a periclita activitatea instituțiilor de cultură din țară, mă refer la în primul rând la Operă, pentru că toate Operele din țară trăiesc aceeași situație  dramatică vizavi de banii și bugetul pe care îl așteptam măcar până la sârșitul stagiunii. Banii aceștia, așa cum spunea și domnul Florin Estefan (managerul Operei din Cluj - n.red.) probabil că nu ajung pentru întreținerea clădirii, în niciun caz pentru a desfășura activitatea de spectacole. Pentru că, de fiecare dată, în fiecare lună, ne-am concentrat să putem plăti colaboratorii permanenți fără de care activitatea Operelor din țară nu ar putea să aibă loc. Evident că ne-am dori ca acești colaboratori permanenți să fie angajați pentru că ei sunt remunerați mai puțin de jumătate din salariul unui angajat și să nu uităm că pe lunile de vară ei nu sunt plătiți pentru că nu există o activitate a instituției”. 

Alături de Beatrice Rancea este managerul Operei din Cluj. Instituția pe care o conduce împlinește o sută de ani de la înființare. Forin Estefan atrage atenția că nu are fonduri pentru a monta o premieră care să deschidă spectaculos stagiunea. “ Pe luna aceasta, deschiderea bugetară pe bunul serviciu a venit 30% vizavi de cât a fost aprobat inițial în condițiile în care acea sumă era derizorie și nu suficientă. Am făcut și noi un apel managerii instituțiilor lirice din România. Cu probleme nu la Ministerul Culturii pentru că aceste decizii vin din partea Ministerului de  Finanțe. În acești 30 de ani nu s-a mai întâmplat să vină bugetul așa diminuat”, povestește Florin Estefan.

Fără bani de chirie. Așa dansează balerinii japonezi pe scena Operei din Iași

S-au făcut memorii. Către Ministerul Culturii. Managerii se sună unii pe alții de două, trei ori pe zi: Te-au chemat la minister? S-a rezolvat? Managerul Operei din Iași spune că situația e gravă. „ În Operă înseamnă în primul rând numeric. Noi numeric dacă nu avem un anumit număr de instrumentiști pe o partitură, orchestra nu mai sună așa cum a fost compusă lucrarea respectivă, dacă nu avem un număr de balerini în baletele clasice de exemplu în „Lacul lebedelor” unde trebuie să avem obligatoriu un număr de interpreți. Este imposibil de a juca în spectacol cu un sfert din cei care ar trebui să performeze ca să avem un nivel calitativ al spectacolului. Operă înseamnă foarte multe compartimente prinse într-un spectacol, înseamnă aproape 300 de oameni pe care îi avem pe scenă. Teatrul se poate și cu o persoană și o producție cu două. În momentul în care ai un buget mic te raportezi la suma pe care ai primit-o. În Operă absolut orice spectacol numeric să reprezinte cel puțin un număr de interpreți, costă o producție. Nu numai colaboratorii costă. Dacă ai trei acte, în trei spații diferite, trebuie să îmbraci corul sau baletul în costume înmulțit cu trei vizavi de numărul pe care îl au interpreții” explică Beatrice Rancea. La Iași sunt 21 de balerini care au statutul de colaborator. Unii sunt din Japonia. Și la Constanța sunt 21 de balerini colaboratori. . Acești colaboratori permanenți din străinătate  nu au bani nu numai să se întoarcă acasă cu un avion, dar ei au chirii în fiecare lună. Acești colaboratori din străinătate nu ocupă posturile unui artist sau unui colaborator din România pentru că managerii Operei spune că școala din România nu acoperă necesarul de balerini, de artiști lirici din cor pentru a avea numai interpreți români.