Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Pagina de istorie: 14 octombrie, ziua care nu a existat ...

papa_grigore_al_xiii-lea.jpg

Pentru a sincroniza calendarul cu momentele astronomice ale anului, papa Grigore al XIII-lea a decretat ca un număr de 10 zile să fie pur şi simplu sărite la trecerea la noul sistem...
Image source: 
Wikipedia

Ziua de 14 octombrie 1582 nu a existat niciodată. Nimeni nu s-a născut în această zi şi nu a izbucnit niciun război. Motivul ese legat de schimbarea calendarului iulian cu cel gregorian. Vă invităm să aflați mai multe despre modul în care mai multe țări au înțeles să se alinieze sau nu noului standard calendaristic, din Pagina de istorie de azi.

Calendarul gregorian, care vine de la Papa Grigore al XIII-lea, este cel mai răspândit calendar în zilele noastre. Predecesorul său, calendarul iulian, a fost înlocuit pentru că felul în care contoriza anii nu mai reflecta rotaţia pământului în jurul soarelui. Dacă am fi folosit astăzi această formulă, am fi ajuns să celebrăm Crăciunul cu două săptămâni în urma altor locuitori ai globului!

Pentru a sincroniza calendarul cu momentele astronomice ale anului, papa Grigore al XIII-lea a decretat ca un număr de 10 zile să fie pur şi simplu sărite la trecerea la noul sistem.

Bula papală prevedea ca ziua de 4 octombrie 1582 sa fie ultima din vechiul calendar iulian, iar după ea să urmeaze direct 15 octombrie, prima din noul calendar gregorian.

Cele dintâi zone aliniate oficial la calendarul gregorian au fost cele catolice: Italia, o parte din țările Sfântului Imperiu Romano-German, Polonia, Spania, Portugalia. În alte țări, trecerea s-a făcut treptat, cu rezerve atât din partea diferitor clase sociale, cat și din partea autoritatilor.

Cu cât mai târziu s-a făcut trecerea într-o ţară, cu atât mai multe zile au fost tăiate din numărătoarea anului. Calendarul gregorian a fost acceptat în marea parte a Europei încă în secolul al XVI-lea sau al XVII-lea. Cu toate acestea, unele ţări au folosit calendarul iulian pentru o perioadă mult mai lungă de timp. În Anglia autoritățile au obiectat că o schimbare a calendarului ar putea prejudicia colectarea impozitelor la timp sau chiar ar favoriza sustragerea de la plată.

Suedia a folosit timp de 40 de ani propriul calendar, care nu concorda nici cu cel iulian, nici cu cel gregorian și care suporta modificări la fiecare 2-3 ani. Regele Carol al XII-lea a introdus în anul 1712 o zi suplimentară, 30 februarie, care, însă, nici ea n-a funcționat multa vreme. Suedia a trecut definitiv la calendarul gregorian abia in 1753, cand ziua de 17 februarie a devenit 1 martie. Este singura ţară din lume care se poate lăuda aşadar că a cunoscut data de 30 februarie.

Japonia a hotărât să treacă la calendarul gregorian în secolul XIX.

România a fost printre ultimele ţări care au trecut la calendarul gregorian. Practic, țara noastră a adoptat calendarul gregorian de 100 de ani, mai exact, de la 1 aprilie 1919. Ultima ţară care a introdus noul sistem de calculare a anilor a fost Turcia, în 1 ianuarie 1927.

 

Rămâneţi alături de noi la Pagina de istorie pentru a afla poveşti din trecut, dar şi pentru că presa de azi este ciorna istoriei de mâine.

Ascultați rubrica ”Pagina de istorie” în fiecare zi, de luni până vineri, dimineața de la 7.50 și de la 9.55 și după amiaza de la 15.07, numai la RFI România

Toate edițiile rubricii Pagina de Istorie: http://www.rfi.ro/tag/pagina-de-istorie

Pagina de istorie din 14 octombrie 2019