Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Pagina de istorie: Cum a schimbat arhitectura limba vorbită la Bruxelles

palat_bruxelles.jpg

Bruxelles, Palatul Regal
Image source: 
youtube.com

În actualul context al Brexitului, există voci care cer eliminarea limbii engleze dintre limbile oficiale ale documentele instituțiilor europene. Puțini sunt cei care știu că, de-a lungul istoriei, limbile vorbite majoritar la Bruxelles au fost influențate de un lucru neașteptat: construirea unor clădiri administrative. Aflați cum a influențat arhitectura limba vorbită la Bruxelles din Pagina de istorie de astăzi.

În jurul anului 1430, Bruxelles-ul era un mic oraș din ducatul Brabant, care vorbea brabanta, un dialect germanic apropiat de actuala olandeză. Din cauza declinului economic, autoritățile locale au avut o idee care a schimbat soarta lingvistică a orașului, scrie revista Bruxelles Times.

Filip cel Bun, ducele Burgundiei, a reușit să adune, prin moștenire, căsătorie sau cucerire, un vast teritoriu care includea și Bruxelles-ul și era pe punctul de a crea unul dintre primele administrații statale din Europa. Însă își tot muta curtea din oraș în oraș, de la Bruges la Ghent, Leuven sau Bruxelles.

Sperând să-l convingă pe duce să se stabilească la Bruxelles, autoritățile locale i-au făcut o ofertă: pe lângă faptul că i-au oferit lui Filip cel Bun un domeniu de vânătore, s-au oferit să îi extindă palatul prin construirea, pe banii lor, a unei săli imense, o Aula Magna, în care ducele să își poată ține petrecerile, dar și întâlnirile regulate cu diverși reprezentanți ai provinciilor.

Construirea Aulei Magna a durat 30 de ani, iar fundația ei mai poate fi văzută și azi în subsolul Palatului Regal. Ridicarea Aulei a avut efectul scontat. Multă vreme, Aula Magna a fost cea mai mare clădire civilă din această parte a Europei, unde se întruneau reprezentanții provinciilor. Ea a găzduit și alte momente memorabile, cum ar fi emanciparea strănepotului lui Filip cel Bun, împăratul Carol al V-lea, în 1515, sau abdicarea sa, în 1555. Astfel, nepracticul obicei de a roti capitalele a fost abandonat și Bruxelles-ul a devenit, treptat, sub Carol al V-lea, una dintre cele mai importante capitale Europene.

Dar ce legătură are această poveste veche cu situația lingvistică a Bruxelles-ului de astăzi, mai scrie publicația belgiană? Are o legătură foarte strânsă, pentru că dacă nu ar fi fost construită Aula Magna, limba franceză nu ar fi fost dominantă în Bruxelles-ul de azi, iar orașul nu ar fi fost capitală.

În același fel, o altă clădire din capitala belgiană a făcut din oraș capitala Europei: clădirea Berlyamont. La mijlocul secolului XX, la fel ca în în urmă cu cinci secole, administrația super-statului care tocmai lua ființă se tot muta din loc în loc, astfel că autoritățile belgiene s-au oferit să construiască o clădire masivă care să găzduiască Comunitatea Economică Europeană. Exact ca în cazul Aulei Magna, construirea clădirii Berlyamont a avut efecte lingvistice neașteptate. Lângă această clădire au fost ridicate și altele, care găzduiesc actualele instituții europene. Încetul cu încetul, limba cel mai des vorbită în Bruxelles s-a schimbat din franceză în engleză, mai scrie Bruxelles Times.

 

Rămâneţi alături de noi la Pagina de istorie pentru a afla poveşti din trecut, dar şi pentru că presa de azi este ciorna istoriei de mâine.

Ascultați rubrica ”Pagina de istorie” în fiecare zi, de luni până vineri, dimineața de la 7.50 și de la 9.55 și după amiaza de la 15.07, numai la RFI România

Toate edițiile rubricii Pagina de Istorie: http://www.rfi.ro/tag/pagina-de-istorie

Pagina de istorie din 16 octombrie 2019