Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Pagina de istorie: ”Filosoful libertății” a refuzat Premiul Nobel pentru Literatură

sartre.jpg

Jean-Paul Sartre în 1967
Image source: 
Wikipedia

Unul dintre cele mai mari scandaluri literare din lume s-a produs în 22 octombrie 1964. Filosoful francez Jean-Paul Sartre a refuzat Premiul Nobel pentru Literatură, pe motiv că nu dorește ca distincția să-l schimbe... Gestul său a stârnit numeroase reacții, în condițiile în care Jean-Paul Sartre se manifestase drept un admirator al comunismului și al Uniunii Sovietice.

Jean-Paul Sartre s-a născut în anul 1905, la Paris. Un an mai târziu, a rămas orfan de tată. A primit o educație conservatoare din partea mamei și a bunicului său. În 1916, mama sa s-a recăsătorit. Jean-Paul a plecat să locuiască cu ea în La Rochelle, unde a făcut și liceul.

A revenit la Paris, pentru a studia la Școala Normală Superioară, în perioada 1924-1929. A devenit apoi profesor de filosofie la diferite licee din Franța, cu excepția perioadei 1933-1934, când a primit o bursă în Germania. A studiat cu filosofi precum Husserl sau Heidegger.

În această perioadă, a cunoscut-o pe partenera sa, Simone de Beauvoir. În 1940, a fost concentrat în armată și a luat parte la ”războiul ciudat”, soldat cu ocuparea Franței de către Germania nazistă.

Demobilizat în 1941, Jean-Paul Sartre s-a stabilit la Paris, unde a făcut parte din cercuri intelectuale care se opuneau nazismului. În anul 1943, a publicat o carte care avea să pună bazele existențialismului în Franța: Ființa și Neantul.

După război, în 1945, a fondat revista de stânga Les Temps Modernes, iar în 1946 a ținut o conferință la Sorbona, în care a afirmat că existențialismul este un tip de umanism.

Însă în limba de lemn a intelectualilor de stânga, umanism nu era sinonim cu umanismul istoric, ci cu marxismul. În timp ce jumătatea răsăriteană a Europei gemea sub ocupația sovietică, iar elitele țărilor ocupate de URSS erau exterminate, Jean-Paul Sartre se declara marxist, prieten al Partidului Comunist Francez și al Uniunii Sovietice.

Din cauza comunismului, el s-a îndepărtat de vechi prieteni, precum Andre Gide, Albert Camus sau Andre Malraux. Abia intervenția sângeroasă împotriva Revoluției Ungare din 1956 l-a determinat pe Jean-Paul Sartre să protesteze împotriva URSS.

Filosoful francez a continuat să viziteze URSS, China sau Cuba. Era tratat ca o vedetă și nu a văzut sau nu a vrut să vadă foamea și sărăcia în care erau ținuți oamenii și nici închisorile în care piereau intelectualii necomuniști.

În 1964, Jean-Paul Sartre a refuzat Premiul Nobel pentru Literatură, însă a acceptat președinția unei organizații numită Tribunalul Internațional, care denunța războiul anticomunist din Vietnam. Jean-Paul Sartre continua să se manifeste ca intelectual de stânga. Între timp, în Războiul din Algeria, a luat partea insurgenților, fapt ce l-a adus în atenția serviciilor secrete.

O grupare de extrema dreapta i-a aruncat locuința în aer. Jean-Paul Sartre s-a distanțat de comunism abia după ce sovieticii au zdrobit Primăvara de la Praga în 1968, dar a rămas militant de stânga. În 1973, a fondat cotidianul de stânga Libération, iar în 1980 a murit. Zeci de mii de oameni l-au condus pe ultimul drum pe cel care fusese declarat drept filosoful libertății. De la înmormântarea sa a rămas celebră replica unui tânăr, care i-a spus tatălui său că a fost la manifestația împotriva morții lui Sartre.

 

Rămâneţi alături de noi la Pagina de istorie pentru a afla poveşti din trecut, dar şi pentru că presa de azi este ciorna istoriei de mâine.

Ascultați rubrica ”Pagina de istorie” în fiecare zi, de luni până vineri, dimineața de la 7.50 și de la 9.55 și după amiaza de la 15.07, numai la RFI România

Toate edițiile rubricii Pagina de Istorie: http://www.rfi.ro/tag/pagina-de-istorie

Pagina de istorie din 22 octombrie 2019