Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Berlinala împlineşte 70 de ani

Capitala Germaniei găzduieşte între 20 februarie şi 1 martie cea de-a 70-a ediţie a Festivalului Internaţional al Filmului, cunoscut şi sub denumirea de Berlinală. În competiţie se află 18 producţii cinematografice din 18 ţări. România va fi prezentă cu trei filme, două realizate de Radu Jude şi unul regizat de Cristi Puiu.

Astăzi se inaugurează la Berlin cea de-a 70-a ediţie a Festivalului Internaţional al Filmului. La festivitatea jubiliară participă pe lîngă cineaşti, actori şi politicieni şi un numeros public. În finalul ceremoniei aniversare se proiectează filmul artistic al regizorului franco-canadian, Philippe Falardeau, „My Salinger Year”. Filmul de deschidere al Festivalului este povestea unei tinere care vrea să devină scriitoare. Totodată este şi povestea unei apropieri de un monstru sacru al literaturii americane contemporane. Este vorba despre scriitorul J. D. Salinger (1919-2010), autorul romanului popular, „De veghe în lanul de secară”, apărut întîmplător în 1951, anul cînd a avut loc şi prima ediţie a Berlinalei.

Pînă în 1976, Berlinala a fost condusă de Alfred Bauer (1911-1986). În 1986 s-a instituit şi un premiu care purta numele primului director al Festivalului. Biografia acestuia nu era cunoscută. La sfîrşitul lunii ianuarie s-a aflat că Bauer fusese membru al partidului nazist şi funcţionar superior în structurile de propagandă cinematografică. În urma dezvăluirilor, conducerea Berlinalei a decis să se renunţe la acest premiu, echivalent cu un Urs De Argint. În acelaşi timp, s-a anunţat că o comisie de istorici va cerceta trecutul Berlinalei. Raportul va fi întocmit de experţi ai Institutului de Istorie Contemporană (IfZ) din München şi urmează să fie publicat în această vară. Acest Institut a fost înfiinţat în 1949 avînd sarcina să cerceteze perioada nazistă. În locul premiului „Alfred Bauer”, noua conducere a festivalului a decis că se va decerna premiul intitulat: „Urs de Argint – A 70-a Berlinală”.

Începînd cu această ediţie, Festivalul are o conducere bicefală. Directorul artistic este italianul Carlo Chatrian, născut în 1971, iar directoarea organizatorică este Mariette Rissenbeek, născută în 1956, în Olanda.

Cei doi au iniţiat mici schimbări, atît administrative, cît şi organizatorice. La conferinţa de presă în care cei doi au prezentat programul şi micile modificări iniţiate, directorul artistic, Carlo Chatrian, a ţinut să precizeze că:

„Noi nu ne considerăm drept nişte judecători, ci ca nişte gazde şi, dacă doriţi, ca nişte constructori de poduri”.

Pe lîngă secţiunile tradiţionale ale Berlinalei – Competiţia, Panorama, Forum, Retrospectiva, Perspectiva filmului german, filme de scurt metraj etc. – anul acesta Berlinala a fost lărgită cu noua secţiune Encounters (Întîlniri). Filmele narative şi documentare care vor rula în această secţiune vor fi premiate de către un juriu independent de marele juriu care decernează Ursul de Aur, respectiv Urşii de Argint. În noua secţiune va rula şi coproducţia multinaţională a regizorului român, Cristi Puiu, „Malmkrog”. În această secţiune se va putea vedea şi filmul regizorului slovac, Ivan Ostrochovský, „Služobníci” (Servants), (Servitori), în care joacă actorul român, Vlad Ivanov.

Noua conducere a reformat şi programul principal, din care vor face parte numai cele 18 filme artistice din 18 ţări, între care 16 premiere mondiale, 2 premiere internaţionale şi un film în stil documentar, care se află în competiţie pentru Urşi.

La conferinţa de presă amintită, s-a spus că au fost vizionate în total 6.800 de filme, dintre care au fost alese 340 care vor fi proiectate în cadrul festivalului. Filmele provin din 71 de ţări, între care şi România.

România va fi prezentă în cadrul secţiunii Forum cu două filme ale regizorului Radu Jude. Este vorba despre „Tipografic majuscul”, bazat pe o piesă scrisă de Gianina Cărbunariu (co-scenaristă), inspirată din cazul real al tînărului Mugur Călinescu (interpretat de Şerban Lazarovici). În 1981, tînărul intrase în vizorul Securităţii din Botoşani pentru inscripţii critice la adresa sistemului politic din perioada ceauşistă. Celălalt film este tot unul politic, realizat împreună cu Adrian Cioflâncă, şi se numeşte, „Ieşirea trenurilor din gară”. Filmul tematizează pogromul din 1941, în cursul căruia au fost ucişi peste 13.000 de evrei din Iaşi.

Între filmele, realizate de Radu Jude în ultimii ani amintim aici doar: „Cea mai fericită fată din lume” (2009), „Toată lumea din familia noastră” (2012), „Aferim!” (2015) - distins la Berlin cu un Urs de Argint-, „Inimi cicatrizate” (2016), „Țara moartă” (2017) şi „Îmi este indiferent dacă în istorie vom intra ca barbari” (2018)

 
Berlinala împlineşte 70 de ani