Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Drame psihice, mistice şi politice

radu_jude_tipografic_majuscul_serban_lazarovici.jpg

Şerban Lazarovici în „Tipografic majuscul”.
Şerban Lazarovici în „Tipografic majuscul”
Image source: 
Berlinale

Competiţia celei de-a 70-a ediţii a Berlinalei s-a deschis cu două psihodrame. Secţiunea Encounters a debutat cu filmul lui Cristi Puiu, „Malmkrog”, iar în secţiunea Forum a rulat filmul lui Radu Jude, „Tipografc majuscul”.

„My Salinger Year”, care a deschis Berlinala, realizat de franco-canadianul Philippe Falardeau este un film frumos şi cuminte. Acţiunea se petrece la New York în 1996, într-o atmosferă uşor prăfuită, cu iz uşor melodramatic, de retro, fără a deveni sentimental. Internetul încă nu a fost ce este astăzi, agenţia literară în care lucrează tînăra Joanna (Margaret Qualley) care vrea să devină scriitoare seamănă mai degrabă cu o consignaţie. O consignaţie mobilată cu personaje cuprinse de emoţii eterne, prinse într-o plasă convenţională. Întîmplările previzibile rotesc în jurul scriitorului Salinger, cel care a scris celebrul roman „De veghe în lanul de secară”, care rămîne invizibil şi nu apare ca personaj.

Competiţia s-a deschis cu două psihodrame, realizate de Natalia Meta „El prófugo” (Intrusul), o coproducţie argentineano-mexicană, respectiv „Volevo nascondermi” (Am vrut să mă ascund), o ecranizare a vieţii pictorului Antonio Ligabue (interpretat fantastic de Elio Germano), în regia italianului Giorgio Diritti.

În noua secţiune a Berlinalei, Encounters (Întîlniri) a rulat filmul regizorului român Cristi Puiu, „Malmkrog”. Cine merge să vadă acest film în speranţa să reîntîlnească un regizor cu un ascuţit spirit critic, ca în „Un cartuș de Kent și un pachet de cafea” (2004) sau în „Moartea domnului Lăzărescu” (2005) ar fi bine sfătuit să ocolească această ultimă peliculă care ţine 3 ore. La prima vedere s-ar putea spune că este un film de epocă. De fapt este deghizat într-un film de epocă, pentru a masca intenţia realizatorului de a oferi spectatorilor un mozaic verbal, inspirat din scrierile teologului şi scriitorului rus Vladimir Soloviov (1853-1900). Un grup de aristocraţi petrec ziua de Crăciun într-un conac dintr-un sat din Transilvania al cărui nume german, Malmkrog, este identic cu titlul filmului. (Numele românesc al localităţii este Mălâncrav.) Nu este clar de ce filmul se numeşte Malmkrog şi nu, de exemplu, „Povestire despre Antihrist“ sau „Trei dialoguri despre sfîrşitul istoriei universale” precum se numesc volumele lui Soloviov (traduse şi-n limba română) din care scenariul s-a inspirat pentru ticluirile dialogurilor şi expunerea ideilor. Persoanele discută în limba franceză despre război şi Rusia, despre Dumnezeu şi evanghelie, despre biserică şi diavol, despre Europa şi viitorul. Se mai aud cîteva frînturi de germană, maghiară şi rusă şi o colindă, care pare a fi cîntată în română.

La polul opus al abordării artistice a realităţii istorice se situiază celălalt film românesc, „Tipografic majuscul”, în regia lui Radu Jude, proiectat în secţiunea Forum. „Ne-am săturat să stăm la cozi interminabile”, „Vrem hrană și libertate”, „Vrem sindicate libere.” Aceste lozinci aparţin lui Mugur Călinescu din Botoşani. Au fost scrise în 1981 şi amplasate în spaţiul public. Ele au declanşat o amplă acţiune de identificare a autorului de către Securitate, descoperit în final şi pus în dezbatere publică, cu scopul de a fi izolat şi împiedecat să mai răspîndească lozinci critice la adresa regimului ceauşist. Acţiunea din acest film de montaj, realizat de Radu Jude şi bazat pe piesa Gianinei Cărbunuria „Tipografic majuscul” nu este o simplă reconstituire a cazului Mugur Călinescu. Intensitatea dramatică a cazului unui elev din Botoşani e transpusă cinematografic de Radu Jude în fragmente paralele împrumutate din dosarele Securităţii şi din imaginile aproape iconografice ale propagandei oficiale, difuzate în epoca ceauşistă. Contradicţiile dialectice între realitate şi propagandă devin vizibile fără a fi transformate într-o lamentaţie aşa cum se întîmplă în alte filme dedicate trecutului comunist, ca de exemple în cele strident schematice ale lui Nicolae Mărgineanu („Binecuvîntată fii, închisoare” sau „Undeva, în est”). Jude analizează şi recompune realist un caz tipic într-o situaţie tipică, pe cînd Mărgineanu acuză şi se împotmoleşte în naraţiuni ridicol justiţiare, garnisite cu un sentimentalism de identificare cu miză speculativă.

Şerban Lazarovici care interpretează rolul lui Mugur Călinescu ne-a explicat cum a perceput el după lectura scenariului întîmplarea pe care urma s-o ilustreze. (Audio.)

Radu Jude va mai fi prezent la festival cu încă un film, „Ieşirea trenurilor din gară”. Premiera acestui film despre pogromul din Iaşi, din 1941, va avea loc miercuri.

 

Ascultă AICI corespondența de la Berlinală